Rubla, în declin

Moneda Rusiei (rubla) s-a depreciat vineri, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimele două săptămâni faţă de dolar, pe fondul temerilor legate de efectele noilor sancţiuni împotriva Moscovei.

Riscurile geopolitice şi sancţiunile au afectat pieţele ruseşti în ultimele săptămâni, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a trecut la anexarea a patru regiuni ale Ucrainei, după ce Moscova a organizat aşa-numitele referendumuri - voturi considerate de Kiev şi de guvernele occidentale drept ilegale şi coercitive.

La ora 11.41 GMT, rubla era cu 0,4% mai slabă în raport cu moneda SUA, atingând 61.14 unităţi/dolar, după ce anterior coborâse la cel mai redus curs de după 21 septembrie - 61.70 ruble/dolar, conform datelor Reuters. Totodată, rubla a pierdut 2,5% faţă de moneda unică europeană, fiind tranzacţionată la 60,56 unităţi/ euro, de asemenea, nivelul minim din ultimele două săptămâni.

Amintim că UE a impus un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, al optulea la număr, care priveşte produsele din oţel şi tehnologia, precum şi plafonarea preţului petrolului pentru unele livrări de ţiţei ruseşti.

De menţionat că, recent, premierul rus Mihail Mişustin declara că economia Rusiei va reveni pe creştere în aproximativ un an. Vorbind la Forumul Economic Caspic de la Moscova, Mişustin a spus că, în 2024-2025, creşterea PIB-ului Rusiei va fi constantă, susţinută de consumul intern şi de cererea de investiţii, potrivit agenţiei de ştiri Anadolu.

Guvernul rus se aşteaptă ca sancţiunile occidentale să fie impuse pe termen lung, drept pentru care continue să calculeze posibilele riscuri şi să le atenueze consecinţele, să îmbunătăţească instrumentele anti-sancţiuni existente şi să dezvolte mecanisme de răspuns suplimentare, a menţionat oficialul rus.

"Economia rusă îşi dovedeşte capacitatea de a se adapta, în ciuda sancţiunilor de o amploare fără precedent", a spus Mişustin, adăugând: "Statele caspice se confruntă cu dificultăţi din cauza turbulenţelor din economia globală şi a tensiunilor geostrategice, în timp ce Occidentul creşte presiunea asupra ţărilor care îşi apără interesele naţionale. Limbajul ultimatumurilor este inacceptabil pentru noi. Niciun stat nu are dreptul să-şi impună voinţa asupra altor state, mai ales să recurgă la mijloace de presiune care afectează interesele cetăţenilor de rând şi ale afacerilor private".