Rusia nu mai are acces la jumătate din rezervele valutare

• Cu rezerve de 300 de miliarde de dolari blocate, Rusia mizează pe China • FMI: "Intrarea Rusiei în incapacitate de plată nu mai este un eveniment improbabil"

Rusia nu mai are acces la aproape jumătate din rezervele sale în aur şi valută, iar într-un asemenea context se bazează pe ajutorul Chinei, însă presiunea crescută exercitată de Occident asupra Beijingului ar putea împiedica acest lucru, potrivit Reuters.

Ministrul rus al Finanţelor, Anton Siluanov, a declarat recent, într-un interviu acordat televiziunii de stat din ţara sa, că sancţiunile internaţionale au îngheţat aproape 300 de miliarde de dolari din rezervele Rusiei, care totalizează 640 de miliarde de dolari. Oficialul de la Moscova a adăugat că Rusia contează pe ajutorul Chinei pentru a putea face faţă loviturii date economiei sale de sancţiunile occidentale, subliniind: "O parte din rezervele noastre sunt în yuani. Am văzut cum ţările occidentale fac presiuni asupra Chinei pentru limitarea schimburilor comerciale. Desigur că există presiuni pentru limitarea accesului la acele rezerve, dar cred că parteneriatul nostru cu Beijingul ne va permite să menţinem şi chiar să ne extindem cooperarea, într-un mediu în care pieţele occidentale se închid".

Amintim că una dintre sancţiunile impuse de ţările occidentale companiilor şi sistemului financiar rusesc, după invadarea Ucrainei la data de 24 februarie, au vizat în special rezervele valutare ale Rusiei deţinute peste hotare.

În urmă cu o lună, Anton Siluanov susţinea că Rusia va putea face faţă sancţiunilor occidentale datorită rezervelor sale valutare. Însă, cele spuse recent de oficialul de la Moscova reprezintă un mesaj clar că Rusia are nevoie de ajutorul Chinei ca să limiteze impactul sancţiunilor occidentale.

• FMI: "Sancţiunile limitează capacitatea Rusiei de a-şi achita datoriile"

Intrarea Rusiei în incapacitate de plată nu mai este un eveniment improbabil, spune directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, care avertizează că este posibil ca Rusia să nu-şi poată îndeplini angajamentele externe din cauza sancţiunilor care îi sunt impuse de Occident ca urmare a invadării Ucrainei.

"Rusia are banii necesari achitării datoriilor, dar nu îi poate accesa", a declarat Georgieva, la postul tv CBS, subliniind însă că această situaţie nu va provoca o criză financiară globală. Domnia sa a menţionat că expunerea totală a băncilor la Rusia se ridică la aproximativ 120 de miliarde de dolari, o sumă care nu este relevantă "din punct de vedere sistemic".

Oficialul FMI a mai spus că sancţiunile impuse de SUA şi alte state au deja un impact "sever" asupra economiei Rusiei şi vor genera o recesiune profundă în această ţară, în 2022.

În plus, Kristalina Georgieva a afirmat că războiul şi sancţiunile au efecte negative semnificative asupra statelor vecine care depind de livrările de energie din Rusia şi deja au avut ca rezultat un val de refugiaţi comparabil cu cel din Al Doilea Război Mondial.

• Ministerul de Finanţe de la Moscova: "Rusia, posibil să fie nevoită să plătească în ruble datoria externă"

Ministerul rus de Finanţe a anunţat ieri că a aprobat o procedură temporară pentru achitarea datoriei în valută, dar a avertizat că aceste plăţi vor fi făcute în ruble, dacă sancţiunile împiedică băncile să-şi onoreze datoriile în moneda în care au fost emise, transmite Reuters, conform Agerpres.

Rusia are suficiente fonduri ca să-şi îndeplinească obligaţiile în legătură cu datoria, a dat asigurări Ministerul rus de Finanţe. "Afirmaţiile că Rusia nu-şi poate îndeplini obligaţiile privind datoriile externe sunt neadevărate. Avem fondurile necesare pentru a ne îndeplini obligaţiile în legătură cu datoria", a declarat ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov.

Guvernul rus trebuie să achite miercuri 117 milioane de dolari pentru două dintre obligaţiunile denominate în dolari.

Ministerul rus de Finanţe a precizat că a aprobat o procedură temporară pentru achitarea datoriei în valută, dar posibilitatea finalizării acestor plăţi va depinde de sancţiuni.

Unele bănci ruseşti au foste excluse din sistemul interbancar SWIFT, ceea ce afectează eforturile de a muta banii în afara Rusiei.

Dacă plăţile nu sunt posibile, Ministerul rus de Finanţe a anunţat că va plăti în ruble eurobondurile, ceea ce reprezintă echivalentul intrării în incapacitate de plată.

"Îngheţarea conturilor în valută ale Guvernului şi Băncii Centrale a Rusiei poate fi văzută ca o dorinţă din partea unor state occidentale de a organiza o intrare artificială în incapacitate de plată", a declarat Siluanov.

• Rusia şi Belarus vor să îşi consolideze cooperarea

Rusia şi Belarus consideră necesar să îşi consolideze cooperarea în cadrul uniunii lor statale, în contextul sancţiunilor occidentale, a declarat ieri premierul rus Mihail Mişustin, citat de agenţia rusă de presă TASS, preluată de Reuters.

Belarusul mizează pe sprijinul Rusiei, a afirmat la rândul său premierul belarus Roman Golovşenko, citat de agenţia rusă de presă RIA, conform Agerpres.

Cele două ţări slave vecine formează oficial o "uniune statală" şi sunt în discuţii de mulţi ani să îşi consolideze cooperarea.

Acest proces s-a accelerat după ce preşedintele rus Vladimir Putin l-a susţinut pe omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko în 2020, când conducerea acestuia a fost ameninţată de luni de proteste de stradă masive.

Tot în contextul sancţiunilor occidentale, premierul rus Mihail Mişustin a mai declarat că guvernul său va majora alocaţia de la stat pentru spitale pentru a cumpăra echipamente sanitare. Este cea mai recentă măsură prin care Rusia speră să poată atenua efectele sancţiunilor adoptate de Occident pentru invazia din Ucraina.

Mişustin a precizat că este important ca medicamentele să rămână accesibile pentru spitale şi clinici, chiar dacă sancţiunile le fac mai scumpe.

• Oleksandr Novikov, Agenţia de Prevenire a Corupţiei din Ucraina: "Elitele ruse trebuie să-l învingă pe Putin"

Şeful Agenţiei Naţionale Ucrainene de Prevenire a Corupţiei (NACP), Oleksandr Novikov, a declarat într-un interviu video cu EFE că elitele ruse au doar o singură opţiune pentru a-şi păstra averile pe fondul sancţiunilor economice dure impuse Rusiei după invadarea Ucrainei: "să-l învingă" pe preşedintele rus Vladimir Putin.

"Singura opţiune pentru elitele economice şi politice ruse pentru a-şi păstra bunurile şi banii este să-l învingă pe Putin", a insistat Novikov.

Şeful NACP a declarat că agenţia sa are în prezent două proiecte principale. Primul este "furnizarea de informaţii cu privire la funcţionarii şi elitele financiare şi economice ruse de către Ministerul de Externe ucrainean, pentru a impune sancţiuni în Uniunea Europeană împotriva tuturor oamenilor implicaţi în războiul din Ucraina". A doua idee este ca "informatorii" din interiorul Rusiei, care la rândul lor sunt implicaţi în războiul din Ucraina, să-i ofere date şi să colaboreze cu guvernul ucrainean pentru ca ulterior să fie scutiţi de sancţiuni pentru participarea la aceste delicte, spune Novikov, fără să ofere detalii cu privire la acest proiect.

"Sunt 619 persoane care reprezintă elita politică şi economică rusă, şi care sunt sancţionate în diferite jurisdicţii. Suntem convinşi că, pentru a pune capăt războiului şi a nu permite ca aceste lupte să ajungă să se desfăşoare pe teritoriul Uniunii Europene şi al altor ţări ex-sovietice trebuie să sporim presiunile în ceea ce priveşte aplicarea sancţiunilor", apreciază Novikov, care spune că cifra de 619 "poate ajunge la 6.000 de persoane" pe lista de sancţiuni, ceea ce "va obliga aceşti oameni să-l învingă pe Putin, altfel spus, să-l distrugă fizic sau să-i ia puterea".

Novikov conduce organismul care realizează o investigaţie exhaustivă asupra conturilor oligarhilor ruşi, după care informează MAE ucrainean, care colaborează ulterior cu UE şi SUA, printre alţii, pentru a aplica sancţiuni, explică EFE.

• Franţa: "Statele membre UE ar trebui să-şi menţină bugetele «reactive» în contextul crizei din Ucraina"

Guvernele UE trebuie să-şi menţină orientarea fiscală "reactivă" în contextul actualei crize din Ucraina, cu măsuri ţintite spre gospodării şi firme, a declarat ieri ministrul de Finanţe francez, Bruno Le Maire, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Bruno Le Maire, care astăzi are programat să prezideze reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană, a afirmat că a venit timpul pentru un răspuns economic "ţintit, rapid şi temporar" la efectele crizei din Ucraina.

UE revizuieşte regulile fiscale - Pactul de stabilitate şi creştere - care limitează deficitul guvernamental sub pragul de 3% din PIB, iar datoria sub 60% din PIB. Prevederile Pactului au fost suspendate începând din 2020 pentru a le oferi guvernelor o marjă de manevră mai largă în lupta împotriva pandemiei de Covid-19. Însă, acum că economia a revenit pe creştere, regulile bugetare ar urma să fie reintroduse de la începutul lui 2023, chiar dacă vor suferi unele modificări pentru a ţine cont de noile realităţi economice ale UE, respectiv nivelul ridicat al datoriei publice şi necesitatea unor investiţii publice mari pentru a contracara schimbările climatice.

"Suspendarea regulilor fiscale până la finalul anului ne lasă tuturor flexibilitatea necesară pentru a finanţa sprijinul de urgenţă pentru gospodării şi firmele dependente de gazele ruseşti sau expuse la piaţa rusă", a declarat ministrul de Finanţe din Franţa, subliniind: "Trebuie să menţinem politica fiscală reactivă".

În opinia sa, sancţiunile impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei sunt eficiente şi vor duce la un declin cu 8% al economiei ruse.