English
Rusia a transmis marţi că nu este optimistă după o primă rundă de discuţii cu Statele Unite privind criza ucraineană şi că nu va permite ca cererile sale de garanţii de securitate din partea Occidentului să se împotmolească în negocieri întortocheate, transmite Reuters, citat de Hotnews.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că este convins de faptul că discuţiile de luni de la Geneva s-au desfăşurat într-o manieră deschisă, substanţială şi directă, însă Rusia este interesată doar de rezultate.
"Nu există termene clare aici, nimeni nu le stabileşte - există doar poziţia Rusiei că nu vom fi mulţumiţi de o prelungire la nesfârşit a acestui proces", a declarat el.
Rusia a adus Occidentul la masa negocierilor prin masarea de trupe în apropierea graniţei Ucrainei, în timp ce insistă asupra unui set de pretenţii exagerate care includ, printre altele, interdicţia ca Ucraina să adere vreodată la NATO şi care ar da înapoi cu două decenii extinderea alianţei în Europa.
Washingtonul a spus clar că nu poate accepta aceste cereri, deşi este dispus să se angajeze în privinţa altor aspecte ale propunerilor Rusiei, discutând despre desfăşurarea de rachete sau despre limitarea dimensiunii exerciţiilor militare.
Niciun rezultat după discuţiile de luni
Peskov a declarat că situaţia va fi mai clară după alte două runde de discuţii pe care Rusia urmează să le organizeze în această săptămână - miercuri, la Bruxelles, cu NATO, şi joi, la Viena, la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Negociatorii ruşi şi americani nu au dat niciun semn de reducere a diferenţelor de poziţie în şedinţele de informare de după prima sesiune de la Geneva.
Ministrul adjunct de externe rus, Serghei Ryabkov, a afirmat că cele două părţi au avut "în unele privinţe puncte de vedere opuse".
El a declarat reporterilor: "Pentru noi, este absolut obligatoriu să ne asigurăm că Ucraina nu va deveni niciodată, niciodată, niciodată, membru al NATO".
Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, a spus: "Am fost fermi ... în a respinge propunerile de securitate care sunt pur şi simplu neavenite pentru Statele Unite".
Ucraina, punctul fierbinte al negocierilor Rusia-Occident
Statele Unite au îndemnat Moscova să retragă cei aproximativ 100.000 de soldaţi din apropierea graniţei cu Ucraina, masare de trupe ce a provocat îngrijorări ucrainene şi occidentale cu privire la o posibilă nouă invazie, la opt ani după ce Rusia a cucerit Crimeea de la Ucraina.
Ryabkov a susţinut că Rusia nu are intenţia de a ataca Ucraina , dar Sherman a spus că nu ştie dacă Rusia este dispusă să de-escaladeze situaţia prin întoarcerea trupelor în cazărmile lor.
Ucraina s-a aflat sub dominaţia Moscovei timp de secole, inclusiv ca parte a Uniunii Sovietice, iar preşedintele Vladimir Putin a declarat că perspectiva ca NATO să o admită ca membru sau să staţioneze acolo arme care ar putea lovi Rusia este o "linie roşie".
Ucraina doreşte să adere la NATO, ceea ce i-ar aduce o garanţiede protecţie împotriva atacurilor. Alianţa nu are planuri imediate de a o admite, dar afirmă că Rusia nu poate avea drept de veto asupra relaţiilor sale cu alte state suverane.
Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat pe Putin în două conversaţii luna trecută că orice nouă agresiune rusă va declanşa costuri economice severe sub forma unor sancţiuni fără precedent.
Putin a răspuns că astfel de mişcări ar fi o greşeală colosală şi ar duce la o ruptură completă a relaţiilor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. niciodată, niciodată, niciodată
(mesaj trimis de anonim în data de 11.01.2022, 18:44)
sa inteleg ca Putin incearca din rasputeri sa returneze aurul poporului roman si nu poate sa treaca de granita cu Ucraina sa ni-l aduca armata regimului de la Kremlin sub escorta?
Un jurnalist rus, în premieră, spune adevărul despre tezaurul României de la Moscova: NOI SUNTEM NIȘTE HOȚI!
Serghei Mihailovici Golubițki :
""De ce are această chestiune o importanță principială anume pentru noi, dar nu pentru România? Pentru că în cazul României este vorba pur și simplu despre pierderea unor bunuri materiale, în timp ce în cazul Rusiei această chestiune se pune într-un cu totul alt plan, în cel moral. Dacă noi nu recunoaștem această chestiune, noi îi spunem nu atât străinătății, câte ne spunem nouă înșine că, da, noi suntem niște HOȚI! Noi recunoaștem conștient, în deplinătatea facultăților mintale, că suntem urmașii și continuatorii de drept ai unei hoții bolșevice, că suntem pui destoinici din cuibul lui Troțki.
Doar așa și nicidecum altfel. Și nici un fel de inepții de genul comentariilor oficiale ale cinovnicilor ruși despre faptul că, adicătelea, tema „aurului românesc” ține de timpurile demult apuse, este o chestiune istorică, fără nicio tangență cu politica actuală, nu pot acoperi monstruoasa prăpastie morală care ne separă pe noi de Lumea Binelui și a Luminii dacă refuzăm să ne recunoaștem obligațiunile de returnare a ceea ce am furat în mod deschis, cinic și impertinent.
Presupun că atât colegii mei, cât și marea majoritate a cetățenilor ruși, nu au nici cea mai vagă idee despre ceea ce reprezintă chestiunea „aurului românesc”, motiv din care nu există nici cel mai mic temei să tragă vreo concluzie pripită și, cu atât mai mult, să se lanseze în acuzații de imoralitate împotriva cuiva. Întrucât mass-media oficială din Rusia nu s-a obosit să aducă faptele la cunoștința cititorilor săi, voi încerca, pe cât îmi stă în putință, să completez această lacună măcar pentru publicul cititor al Rețelei Naționale a Oamenilor de Afaceri.""
Problema tezaurului BNR a marcat relațiile româno – sovietice și apoi româno – ruse din ultimul secol, deoarece, deși au avut loc două restituiri, în 1935 și, respectiv, 1956, acestea nu au vizat aurul BNR depozitat la Moscova. De aceea, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, „nici BNR, nici guvernul român, indiferent de orientarea ideologică, nu au renunțat la continuarea demersurilor pentru recuperarea tezaurului Băncii Naționale a României”.
. În noiembrie 1916, Consiliul Național al Băncii Centrale a României a decis să transmită, pentru păstrare temporară, întregul său Tezaur aliatului său – Rusia, care, de fapt, îi oferise cu amabilitate serviciile. O variantă alternativă luată în calcul era transportarea Tezaurului la Londra, dar poziția dominantă pe care o aveau submarinele germane în spațiul maritim a fost determinantă pentru alegerea făcută în favoarea Imperiului Rus.
La 2 decembrie Banca Centrală a decis, iar la 12 decembrie Consiliul de Miniștri al României a aprobat această decizie. Ca precedent internațional s-a apelat la experiența Franței, care transmisese deja Tezaurul său spre păstrare Statelor Unite ale Americii. Pentru Rusia procesul-verbal cu privire la transmiterea Tezaurului a fost semnat de general-locotenentul Aleksandr Aleksandrovici Mosolov, șeful cancelariei ministeriale a Curții Imperiale, iar din toamna anului 1916 – ministru-delegat în România. Guvernul rus s-a angajat nu doar să pregătească transferarea, dar a și garantat integritatea necondiționată a Tezaurului României atât în timpul transportării, cât și pe întreaga durată a ulterioarei lui păstrări.""
BNR:
Negociere a Tratatului privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, semnat la 4 iulie 2003, a oferit prilejul reintroducerii în discuțiile oficiale româno – ruse a problemei Tezaurului românesc. Chestiunea Tezaurului s-a regăsit în declarația comună a celor doi miniștri de externe, care au agreat înființarea unei comisii comune pentru a se ocupa de studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului românesc. Între 2003 și 2016, au avut loc patru sesiuni ale Comisiei comune româno - ruse. Având cele mai clare evidențe, Banca Națională a României a fost prezentă la toate cele patru sesiuni ale Comisiei, în cadrul cărora a prezentat documentele originale care atestă predarea tezaurului său reprezentanților statului rus, fapt acceptat de componenta rusă a Comisiei. În anul 2016, când se împlineau o sută de ani de la de la plecarea primului tren, guvernatorul Mugur Isărescu declara că „Banca Națională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă”.