Sancţiuni pentru neconformitate în raportarea detaşărilor de angajaţi

Amendă, penalitate de nedeclarare, interzicerea participării la licitaţiile publice sau chiar pedeapsă cu închisoarea. Acestea sunt o parte din sancţiunile pe care le riscă companiile care detaşează angajaţi în statele membre ale Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiilor de raportare a detaşării, potrivit unui comunicat de presă.

Conform sursei citate, România sanţionează cu amendă, de la 5.000 la 9.000 de lei, nedepunerea notificării, a documentelor care să ateste remuneraţia totală sau chiar a traducerii documentelor. Tot amendă primesc şi agenţii economici care depun notificarea cu informaţii incomplete sau cu informaţii eronate (de la 3.000 la 9.000 de lei) sau care nu îndeplinesc obligaţia de a informa în scris salariatul detaşat cu privire la anumite informaţii cerute de lege (10.000 - 20.000 de lei). Un risc suplimentar poate fi obligaţia de plată a asigurărilor sociale în România (în lipsa documentelor care să demonstreze exceptarea).

"Aşa cum se poate constata, pedepsele pentru neconformarea cu obligaţiile de raportare diferă foarte mult de la ţară la ţară. Recomandăm agenţilor economici care intenţionează să detaşeze angajaţi să analizeze cu atenţie cerinţele impuse de fiecare ţară şi să se conformeze", declară Daniel Jinga, Associate Director People Services, KPMG România.

Astfel, legislaţia din Germania prevede sancţiuni pentru neconformarea cu obligaţiile de notificare a detasării ce pot ajunge până la amendă de 30.000 de euro şi interzicerea participării la licitaţiile publice.

În Belgia, nerespectarea de către angajator a anumitor reguli - fie cele privind acordarea salariului minim, care variază în funcţie de zonă, de industrie sau de experienţă, fie privind timpul maxim de lucru poate determina sancţionarea angajatorului sau a reprezentant local cu o amendă penală între 400 şi 4.000 euro sau într-o amendă administrativă între 200 şi 2.000 euro, în funcţie de gravitatea încălcărilor prevederilor legale. Nerespectarea de către angajator a regulilor privind notificarea prealabilă în platforma Limosa (o platformă utilizată de statul belgian pentru gestionarea activităţilor transfrontaliere) este sancţionată în Belgia cu o pedeapsă de cel mai înalt nivel, ce poate consta în închisoare de la şase luni la trei ani plus o amendă penală între 4.800 şi 48.000 euro. Mai mult, în Belgia, amenda (penală sau administrativă) este multiplicată cu numărul de angajaţi aflaţi în această situaţie, fără a putea depăşi, însă, de o sută de ori maximul amenzii.

Italia prevede sancţionarea lipsei notificării sau transmiterea unor informaţii eronate cu amenzi între 180 şi 3.600 euro, pentru fiecare angajat pentru care n-au fost respectate cerinţele legislative. Nenumirea unui reprezentant legal se poate sancţiona cu sume între 2.400 şi 7.200 euro. Dacă se consideră că detaşarea este artificială, amenzile pot pleca de la 50 euro pentru fiecare angajat/pe zi, cu un minim de 5.000 euro şi un maxim de 50.000 euro. În cazul în care detaşaţilor nu li respectă drepturile prin legislaţia privind remunerarea egală cu angajaţii italieni, angajatorul va fi obligat să plătească diferenţa, responsabilitatea fiind împărţită între compania gazdă şi cea care a detaşat angajaţi în Italia.

În Spania, abaterile grave (cum ar fi absenţa înregistrării, falsificarea sau tăinuirea informaţiilor) sunt pasibile de amenzi de la 7.501 la 222.018 euro.

Ca o primă concluzie, putem spune că angajatorii trebuie să fie pregătiţi dacă intenţionează să detaşeze personal, pentru că autorităţile din fiecare ţară, o dată cu noile reglementări, au din ce în ce mai multe instrumente de verificare a conformării cu cerinţele legislative. Astfel, dacă în trecut puneau accentul pe conformarea formală (verificau mai degrabă birocraţia, depunerea documentelor), acum se concentrează şi pe substanţă (dacă este vorba de o detaşare reală sau artificială, dacă încadrarea salariatului este conformă cu calificarea şi expertiza acestuia etc). Aşadar, este posibil să apară controale din ce în ce mai frecvente şi din această perspectivă, iar companiile trebuie să fie pregătite să facă faţă unor procese de verificare complexe, se mai arată în comunicat.

"În final, am recomanda tuturor companiilor să se asigure că detaşările pe care le iniţiază către alte state membre UE au substanţă, sunt bazate pe decizii reale de business şi nu pe structuri artificiale. Totodată recomandăm verificarea constantă a legislaţiei din fiecare stat membru EU, deoarece, chiar dacă Directiva 2018/957/EU oferă cadrul general privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să îşi elaboreze propriile legi pentru a determina modul de aplicare a acestor norme", a conchis Mădălina Racoviţan, partener Consultanţă Fiscală, Head of People Services, KPMG în România.