Şansele antreprenorului de a fi creditor garantat în procedura insolvenţei

Deschiderea procedurii insolvenţei împotriva unui debitor are drept scop acoperirea pasivului acestuia, creditorii având la dispoziţie posibilitatea formulării unei cereri de admitere a creanţei lor la masa credală, creanţele împotriva debitorului fiind înscrise la masa credală cu un rang de preferinţă potrivit art. 159 şi 161 din Legea nr. 85/2014, iar acoperirea acestora fiind realizată în ordinea prevazută de acelaşi act normativ.

Constituirea unei garanţii asupra unuia sau mai multor bunuri aflate în patrimoniul debitorului, de către deţinătorul dreptului de creanţă, nu este de natură a încălca dreptul de proprietate al debitorului asupra acestora, ci de a "securiza" executarea obligaţiei corelative acestui drept.

În cazul antreprenorilor, aceştia se pot înscrie la masa credală a unui debitor cu o creanţă garantată, în conformitate cu prevederile art. 2386 Cod civil, care prevăd posibilitatea antreprenorilor care au convenit cu proprietarul să edifice, să reconstruiască sau să repare un imobil, asupra imobilului, de a înscrie în cartea funciară un drept de ipotecă legală pentru garantarea sumelor datorate acestora, însă numai în limita sporului de valoare realizat.

Aceste prevederi sunt "dublate" de art. 1869 Cod civil, potrivit căruia antreprenorul beneficiază de o ipotecă legală asupra lucrării, constituită şi conservată în condiţiile legii. De asemenea, potrivit art. 2382 Cod civil, ipoteca se întinde şi asupra amelioraţiunilor aduse imobilului fără nicio altă formalitate.

Reglementarea posibilităţii antreprenorului de a obţine garanţia recuperării sumelor avansate nu este una nouă, având în vedere prevederile art. 1737 din Vechiul Cod civil, care prevedeau privilegiul imobiliar al lucrătorului şi antreprenorului pentru garantarea creanţelor asupra clientului. În noua reglementare au fost înlăturate privilegiile imobiliare speciale prevăzute de Codul civil din 1864, fiind păstrate numai privilegiile speciale mobiliare. Astfel, privilegiile imobiliare constituite sub vechiul cod civil, precum şi privilegiile speciale prevăzute în legi speciale, devin ipoteci legale şi vor fi supuse regimului prevăzut de Noul cod civil pentru ipoteci legale. În ceea ce priveşte ipotecile legale, acestea nu mai sunt privilegiate, deoarece rangul lor este unul ordinar, dat de data intabulării în cartea funciară, iar nu de data naşterii creanţei.

Astfel, creditorul antreprenor poate, prin înscrierea dreptului de ipotecă asupra construcţiei în cartea funciară, să se înscrie la masa credală a debitorului său, proprietarul construcţiei, cu o creanţă garantată în sensul art. 5 pct. 15 din Legea nr. 85/2014, în vederea recuperării cheltuielilor ocazionate de construcţia de clădiri (birouri, locuinţe, depozite, magazii, hale de producţie, ateliere, padocuri, grajduri, silozuri etc., instalaţii (apă, gaze naturale, electrice, de ventilaţie şi climatizare, de încălzire centrală, sanitare etc.), căi de comunicaţii (şosele, căi ferate uzinale, alei, trotuare ş.a.), împrejmuiri (garduri din zid, prefabricate, plasă de sârmă, sârmă ghimpată ş.a.), dotări sau reparaţii generale/curente.

Asigurarea recuperării creanţei garantate cu o ipotecă legală imobiliară, decurge şi din prevederile art. 103 alin. (1) din Legea 85/2014, care stipulează înscrierea creanţelor beneficiare ale unei cauze de preferinţă în tabelul definitiv până la valoarea de piaţă a garanţiei stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, efectuată de un evaluator desemnat potrivit prevederilor art. 61 din acelaşi act normativ.

Tot art. 103 prevede faptul că, în cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă cauza de preferinţă se va face la un preţ mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau în tabelul definitiv consolidat, diferenţa favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanţa sa fusese înscrisă drept creanţă chirografară, până la acoperirea creanţei principale şi a accesoriilor ce se vor calcula conform actelor din care rezulta creanţa, până la data valorificării bunului.

Distincţia între creanţa garantată cu o ipotecă legală, rezultată din înscrierea contractului încheiat între antreprenor şi proprietarul construcţiei în cartea funciară a imobilului construit sau asupra căruia au fost executate lucrări de amenajare sau îmbunătăţire şi o creanţă chirografară născută în temeiul aceluiaşi contract, în cazul în care acesta nu constituie baza unei ipoteci legale, este deosebit de importantă relativ la drepturile recunoscute de lege creditorilor garantaţi.

În procedura insolvenţei, creditorii garantaţi, spre deosebire de celelalte categorii de creditori au, printre altele, dreptul de a solicita judecătorului sindic ridicarea suspendării prevăzute de art. 75 din Legea 85/2014 şi valorificarea bunului asupra căruia poartă garanţia, au dreptul de a încasa dobânzi şi accesorii pentru creanţa sa înscrisă în programul de plată, au dreptul de a vota un plan de reorganizare cu un vot în categoria creanţelor garantate, au dreptul, în reorganizare, de a primi distribuiri cu prioritate faţă de toţi ceilalţi creditori şi, de departe cel mai important, au dreptul, în procedura falimentului, de a li se distribui lichidităţi cu prioritate.

Astfel, în cazul vânzării bunului grevat de o cauză de preferinţă - în acest caz, ipotecă legală - în conformitate cu art. 159 (1) pct. 2, creditorii garantaţi îşi vor îndestula creanţa după acoperirea cheltuielilor efectuate cu vânzarea bunului, spre deosebire de creditorii chirografari, ale căror creanţe se vor plăti în baza dispoziţiilor art. 161, poziţia 9 în ordinea de preferinţă, o ipoteză indiscutabil dezavantajoasă din punct de vedere al momentului şi posibilităţilor reale de satisfacere a creanţei cu care s-au înscris la masa credală.

Pentru a se putea înscrie cu o creanţă garantată în procedura insolveţei debitorului, ipoteca legală asupra creanţei, prevăzută la art. 2386 pct. 6 Cod civil, trebuie inscrisă de către creditori în registrele de publicitate, fiind nu numai o condiţie de opozabilitate, ci având şi efect constitutiv în ceea ce priveşte naşterea valabilă a dreptului de ipotecă. Înscrierea în cartea funciară a unui contract de antrepriză se face potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.

Potrivit art. 37 (6) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, ipotecile legale pentru garantarea unei creanţe se înscriu, ca regulă, din oficiu, în temeiul înscrisului din care rezultă creanţa privilegiată, însă, se poate efectua şi la cererea antreprenorului care urmăreşte garantarea recuperării sumelor avansate de către el în executarea contractului. În conformitate cu dispoziţiile art. 28, în cazul în care înscrierea se face la solicitarea antreprenorului, cererea de înscriere în cartea funciară va fi depusă la biroul teritorial de carte funciară în circumscripţia căruia este situat imobilul şi va fi însoţită de înscrisul original sau de copia legalizată, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere.

În cazul în care antreprenorul doreşte înscrierea în cartea funciară a unei ipoteci legale asupra unei construcţii viitoare, antreprenorul are la dispoziţie înscrierea provizorie în cartea funciară, în conformitate cu art. 898 Cod civil, care prevede posibilitatea înscrierii unui drept real care priveşte ori grevează o construcţie viitoare, aceasta fiind opozabilă terţilor cu rangul determinat de cererea de înscriere, sub condiţie şi în măsura justificării ei, nejustificarea unei înscrieri provizorii atrăgând, la cererea celui interesat, radierea ei şi a tuturor înscrierilor care s-au făcut condiţionat de justificarea acesteia. Totodată, potrivit art. 899 alin. (2) Cod civil, justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consimţământul celui împotriva căruia s-a efectuat înscrierea provizorie, dat în formă autentică.

Având în vedere cele expuse, antreprenorul poate beneficia de o ipotecă legală în temeiul contractului de antrepriză, în vederea recuperării creanţei sale de la client. Transformarea creanţei simple, chirografare, născute în temeiul contractul de antrepriză, în creanţă garantată, ca urmare a dobândirii dreptului de ipotecă legală în temeiul înscrierii în registrele de publicitate dar în baza aceluiaşi contract de antrepriză, prezintă o importanţă ridicată în cazul deschiderii procedurii insolvenţei împotriva beneficiarului lucrării, creanţa antreprenorului fiind în acest din urmă caz acoperită cu prioritate în momentul distribuirii fondurilor obţinute în procedura insolvenţei, singurul aspect care interesează creditorii înscrişi la masa credală.