SĂPTĂMÂNA ACEASTA CE va propune o nouă politică privind refugiaţii

Comisia Europeană va propune, săptămâna aceasta, noi reguli pentru refugiaţi şi migranţi "de care nimeni nu va fi mulţumit", a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, citată de EUobserver şi citată de Rador.

Cu toate acestea, ea crede că exact acest lucru va ajuta, după cinci ani de negocieri ineficiente care au urmat crizei refugiaţilor din 2015.

"Impresia mea este că cele 27 de ţări sunt gata şi sunt dispuse să facă un compromis", a mai spus ea. Până în prezent, Comisia nu a dezvăluit multe detalii despre noua propunere, care urmează să înlocuiască Regulamentul de la Dublin.

Înaintea ei, comisarul însărcinat cu "protejarea modului european de viaţă", Margaritis Schinas, a descris-o ca pe o "casă cu trei etaje". "Primul etaj va avea o dimensiune externă foarte puternică, cu acorduri cu ţările de origine şi statele tranzitate pentru a ţine oamenii în patria lor", a explicat el.

Al doilea etaj va fi consolidarea agenţiei de frontieră Frontex, care va proteja frontierele externe ale UE cu noua Gardă Europeană de Frontieră şi de Coastă. Al treilea etaj va fi un sistem pe care Schinas descrie ca "solidaritate permanentă efectivă" - va distribui solicitanţii de azil în întreaga Uniune Europeană.

Aceasta a fost una dintre principalele probleme în 2015 - multe ţări au ezitat să accepte solicitanţi de azil din Grecia şi Italia, care se aflau în prima linie a crizei; mulţi dintre cei care sosesc în Europa doreau de fapt să ajungă în ţări precum Germania sau Suedia, în loc să fie redistribuiţi în state precum Bulgaria.

Întrebată cum ar convinge scepticul guvernul ungar să aprobe politica comună, Johansson a spus că "nu îşi face iluzii" că toate ţările au aceeaşi atitudine faţă de migraţie. "Dar cred că este posibil să ajungem la un acord şi să avem o politică comună, chiar dacă punctele de vedere sunt diferite." Ea a mai precizat că, din moment ce fluxul nu este atât de mare acum, va trebui să fie accelerată întoarcerea persoanelor cu cereri de azil respinse în ţările lor de origine.

"Se pare că solidaritatea voluntară nu este suficientă, trebuie să existe un mecanism obligatoriu de solidaritate", a spus Ilva Johansson, comisarul UE pentru afaceri interne.

Planurile de reformare a sistemului de azil în UE au dobândit o nouă dimensiune după incendiul din lagărul grecesc Moria, pe insula Lesbos. Acesta a fost distrus, deşi planurile iniţiale, când a fost înfiinţat, în 2015, au fost să fie un element principal al politicii de migraţie a Uniunii. Grecia a primit 2,6 miliarde de euro pentru a face faţă crizei migraţiei, dar în Moria nu a fost apă potabilă pentru cei 12.000 de oameni care locuiesc acolo. Tabăra a fost construită pentru 3000 de oameni.