SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ Cumpărările de obligaţiuni ale BNR din piaţa secundară au redus costurile de finanţare ale Guvernului

Piaţa titlurilor de stat din România a încorporat climatul din pieţele financiare internaţionale şi factorii interni în a doua săptămână a lunii martie, evidenţiindu-se deplasarea în jos a curbei randamentelor, în medie cu nouă puncte bază, evoluţie influenţată de semnalele de politică monetară din zona Euro şi de reluarea, de către Banca Naţională a României (BNR), a cumpărărilor de obligaţiuni de pe piaţa secundară, arată într-un raport Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania. Rata de dobândă pe 10 ani a României a scăzut vineri până la 3,1% după ce a atins la începutul lunii martie (1 martie) un nivel de 3,47%. Joi, RO10Y era cotat la 3,205%. 

Rădulescu notează: "În România, economia s-a ajustat cu 3,9% an/an în 2020, în contextul incidenţei pandemiei şi restricţiilor introduse pentru contracararea crizei sanitare. Cu toate acestea, majorarea investiţiilor productive cu 5,6% an/an exprimă perspective favorabile pentru dinamica economiei pe viitor. De altfel, comenzile noi în industria prelucrătoare au continuat să crească, cu 2,5% an/an, în ianuarie, lună în care deficitul comercial cu bunuri s-a ajustat cu 9,5% an/an. Pe de altă parte, producţia industrială a scăzut cu 2,3% an/an în ianuarie, perioadă în care rata şomajului a crescut la 5,6%, maximul din septembrie 2016. Nu în ultimul rând, preţurile de consum au accelerat la 3,16% în februarie (maximul din ianuarie). Aceste evoluţii coroborate cu semnalele Băncii Centrale Europene şi cu reluarea cumpărărilor de titluri de pe piaţa secundară de către banca centrală au determinat scăderea ratei de dobândă la obligaţiunile pe scadenţa 10 ani cu 4,5% la 3,10% în ultima săptămână (creştere cu 4,6% de la începutul anului). Spread-ul de dobândă s-a redus cu 6% la 1,34 puncte procentuale".

În linie cu semnalele BNR, care a reintrat la cumpărare săptămâna trecută pentru prima dată din luna august 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat săptămâna trecută majorarea achiziţiilor de obligaţiuni în trimestrul următor pentru contracararea creşterii recente a costurilor de finanţare, evoluţie cu impact nefavorabil pentru procesul de relansare economică.

Potrivit surselor Bloomberg, BNR a cumpărat, luni şi marţi, titluri în monedă naţională de la bănci, în valoare de 150 de miloane de lei. Citând patru surse anonime, agenţia de presă arată că o parte din titlurile achiziţionate au scadenţe în iulie 2025 şi ianuarie 2028. Reprezentanţii BNR au refuzat să comenteze informaţiile. Achiziţiile BNR au venit să faciliteze unele ieşiri de capitaluri din piaţa titlurilor de stat din România şi să aplice presiune descendentă pe costurile de finanţare ale Guvernului. Randamentele suverane ale României, economie emergentă vulnerabilă la volatilitatea fluxurilor internaţionale de capital (investitorii au mutat la nivel global sume importante în pieţele financiare din Statele Unite în ultima perioadă), au înregistrat o tendinţă ascendentă puternică în săptămânile precedente în condiţiile în care investitorii au vândut, la nivel global, din deţinerile de obligaţiuni, pe fondul recalibrării aşteptărilor inflaţioniste.

Amintim că premierul Florin Cîţu a afirmat joi că îl "nemulţumeşte" faptul că "au crescut dobânzile în ultima perioadă". "Am văzut că au crescut dobânzile în ultima perioadă. Ceea ce mă nemulţumeşte. În piaţă, în general (au crescut)", a spus joi Cîţu la o dezbatere organizată de Impetum Group la care a participat şi Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.

• BCR: "Nu există semnale ale unui proces prin care consumatorii casnici de electricitate îşi schimbă contractele pe piaţa concurenţială într-un ritm susţinut"

Economiştii BCR arată la rândul lor într-un raport că respingerea ofertelor la licitaţia de lunea trecută a dat un semnal că Finanţele nu sunt dispuse să accepte orice randamente, în speţă randamente prea ridicate. România are un necesar de finanţare de 130,8 miliarde de lei în 2021, asta la un deficit bugetar (sumele ce trebuie împrumutate pentru a efectua toate cheltuielile planificate) de 80 de miliarde de lei, adică circa 7,2% din PIB. Restul de peste 50 de miliarde reprezintă sume pentru rostogolirea datoriei ajunse la scadenţă în acest an.

"Obligaţiunile guvernamentale în lei au fost susţinute de cumpărările efectuate de BNR pe piaţa secundară în ultimele zile pe segmentul mediu al curbei, ceea ce a condus la scăderea randamentelor. Respingerea licitaţiei de luni pentru scadenţa iunie 2026 de către Ministerul Finanţelor chiar şi în condiţiile în care volumul anunţat în prospect ar fi putut fi acoperit prin cererea investitorilor a dat un semnal că oficialii guvernamentali nu sunt dispuşi să accepte orice nivel de preţ din piaţă", arată analiştii BCR.

Aceştia mai consideră că ratele reale ale dobânzilor din Europa Centrală şi de Est (ECE), calculate pe baza prognozelor de inflaţie ale băncilor centrale pentru finalul anului 2021, arată că BNR are spaţiu suplimentar de relaxare a politicii monetare, dar o asemenea relaxare probabil ar presupune o flexibilitate mai ridicată privind cursul de schimb. BNR practică un regim de flotare controlată a cursului euro/leu, adică permite o depreciere anuală de circa 2%. Leul a început săptămâna trecută să piardă din valoare în faţa euro, iar o majoritate a analiştilor se aşteaptă la o valoare a euro de puţin peste 4,9 lei pentru finalul anului.

Potrivit economiştilor BCR, până acum nu există semnale ale unui proces prin care consumatorii casnici de electricitate îşi schimbă contractele pe piaţa concurenţială într-un ritm susţinut. Asta implică o doză de incertitudine pentru perspectiva inflaţiei pe care o are BNR.

"Dacă situaţia (din piaţa de energie) persistă am putea revizui în sus estimarea de inflaţie pentru finalul anului, în prezent de 3,1%", arată analiştii, care notează că rata anuală a inflaţiei a crescut la 3,16% în februarie de la 2,99% în ianuarie, inflaţie la care carburanţii au adăugat 0,2 puncte procentuale la rata anuală din februarie. Inflaţia core 2 ajustată care include şi preţurile dereglementate la electricitate a fost neschimbată în februarie la 4,3%", arată analiştii, care adaugă că "inflaţia în linie cu aşteptările ar trebui să sprijine piaţa primară" de obligaţiuni, unde Finanţele vând titluri de stat.

Specialiştii BT Asset Management arată la rândul lor că, în absenţa unor şocuri, cel mai probabil inflaţia va rămâne peste 3% pe tot parcursul anului.

Săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor a atras 408,9 milioane de lei prin certificate pe 11 luni şi 485,3 milioane de lei prin titluri scadente în noiembrie 2024 la costuri medii anuale de 1,86%, respectiv 2,39%. În această săptămână, Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri, scadente în ianuarie 2028 (345 milioane de lei) şi octombrie 2030 (460 milioane de lei).

Cu privire la randamentul pe 10 ani din Statele Unite, analiştii BTAM consideră că deşi s-a înregistrat o scădere în teritoriul pragului de 1,5%, există presiuni în sus pe partea de costuri de finanţare în următoarele luni din cauza inflaţiei şi a noului stimul fiscal de 1,9 trilioane semnat joi de preşedintele american Joe Biden.

"Posibil ca mai devreme sau mai târziu Fed să anunţe măsuri de control a curbei de dobândă (YCC - yield curve control - n.r.), cu impact nefavorabil asupra randamentelor reale pe obligaţiuni", notează specialiştii, care adaugă că o posibilă creştere mai puternică a petrolului ar putea să inflameze inflaţia şi să forţeze mâna Fed-ului să fie mai restrictiv cu privire la politica monetară.