Rata de dobândă pe zece ani a României (RO10Y), barometrul pentru costul de finanţare din economie, a coborât, săptămâna trecută, la 3,66%, pe fondul dinamicii sub aşteptări a economiei în trimestrul al doilea şi în ciuda reapariţiei volatilităţii pe pieţele financiare externe.
Evoluţia este în convergenţă cu cele din Statele Unite şi Germania şi vine după ce în urmă cu două săptămâni RO10Y a atins 3,8% pe fondul reactualizării în sus de către BNR a prognozei de inflaţie pentru anul acesta la 5,6%. Nivelul din prezent al ratei pe 10 ani este cu aproximativ 100 de puncte de bază peste minimul istoric atins în luna februarie.
Noul scenariu de bază al BNR cu privire la inflaţie evidenţiază "o traiectorie mai înaltă a ratei anuale prognozate a inflaţiei pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile în care aceasta a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent pe termen scurt şi într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei".
Dobânzile pe termen scurt şi mediu la care se împrumută guvernul liberal au urcat şi ele şi au depăşit în ultimele săptămâni nivelurile din debutul anului.
După cum arată analiştii BCR Cercetare, comparativ cu evoluţiile din Europa Centrală şi de Est (ECE), titlurile de stat în lei înregistrează cea mai slabă evoluţie de la începutul anului. Astfel, randamentele suverane în lei au înregistrat cea mai mare creştere din zona ECE de la începutul anului, de 82 puncte de bază, Ungaria înregistrând a doua cea mai mare creştere (74 puncte de bază).
În prezent, guvernul nu mai are nicio scadenţă pe care să se împrumute mai ieftin comparativ cu finalul lui 2020, după ce în 26 iulie singurele dobânzi sub nivelul din decembrie 2020 erau cele pe 6 luni şi 1 an. De asemenea, guvernul se împrumută mai scump acum pe toate scadenţele, comparativ cu costurile de finanţare de luna trecută.
"Panta curbei randamentelor titlurilor de stat în lei a devenit mai abruptă de la începutul anului, în principal pe fondul scăderii ratelor pe termen scurt impulsionată de surplusul de lichiditate, în timp ce preţul titlurilor pe termen lung a suferit o corecţie semnificativă determinată, în principal, de factori externi", arată analiştii BCR.
Joi, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa iunie 2026 şi s-a împrumutat cu 574,5 milioane de lei, peste volumul programat de 400 milioane de lei, la un cost mediu anual de 3,24%, în creştere cu 19 puncte bază raportat la nivelul înregistrat la licitaţia similară din luna iulie. Totodată, în cursul săptămânii trecute, Ministerul de Finanţe s-a mai împrumutat de pe piaţa internă cu 707,7 milioane de lei prin obligaţiuni scadente în februarie 2029, la un cost mediu anual de 3,63%. Săptămâna aceasta, Ministerul de Finanţe a programat o licitaţie cu titluri scadente în aprilie 2036 în valoare de 230 milioane de lei şi una cu certificate cu scadenţa iulie 2022 în valoare de 700 milioane de lei.