Scandal la numirile primilor procurori

Juriştii Direcţiei legislaţie ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) apreciază că este prea scurt termenul dat de Ministerul Justiţiei (MJ) pentru depunerea candidaturilor de către magistraţii care vor să acceadă la poziţia de procuror general al României şi la cea de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Plenul CSM a aprobat, ieri, introducerea pe ordinea de zi pentru discuţii a punctului de vedere al Direcţiei legislaţie documentare şi contencios al CSM referitor la anunţul făcut luni de MJ pentru selecţia procurorilor privind propunerile de numire în cele două funcţii.

Potrivit anunţului menţionat, printre altele, selecţia procurorilor ar trebui să aibă loc la sediul din Bucureşti al MJ, în perioada 18 septembrie-4 octombrie 2012.

Documentul Direcţiei legislaţie din cadrul CSM cuprinde patru observaţii privind anunţul MJ.

Prima dintre acestea este legată de faptul că anunţul a fost postat luni, 17 septembrie, iar termenul maxim de depunere a candidaturilor este 24 septembrie, ceea ce înseamnă, de fapt, cinci zile libere.

Candidaţilor li se impune să depună un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere pentru care participă la selecţie până la data de 1 octombrie, ceea ce înseamnă 11 zile libere, respectiv 15 zile calendaristice. În document se mai arată că acest termen de depunere a candidaturilor şi a proiectului este mai scurt decât orice termen reglementat pentru alte funcţii de conducere, anunţă Mediafax.

O altă observaţie a Direcţiei legislaţie din CSM subliniază că anunţul Ministerului Justiţiei este însoţit de standarde de procedură, respectiv de organizarea şi desfăşurarea selecţiei procurorilor şi de standarde de evaluare a interviului susţinut de candidat.

O a treia observaţie arată că, deşi procedura este inspirată în unele privinţe din procedura de selecţie pentru funcţii de conducere prevăzută în regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, cele două proceduri diferă în mod semnificativ în unele aspecte esenţiale.

CSM mai precizează că, deşi se prevede că ministrul Justiţiei este sprijinit de un procuror al PICCJ, un procuror DNA, un procuror specialist în management şi organizare instituţională şi un psiholog, ceea ce echivalează cu existenţa unei adevărate comisii de examinare, nu există niciun fel de prevederi cu privire la modalitatea de desemnare a acestor persoane.

CSM mai atrage atenţia asupra faptului că formularea propunerii motivate de numire pentru fiecare dintre funcţiile de conducere este lăsată la latitudinea unui singur membru al comisiei, respectiv ministrul Justiţiei, cu toate că procedura de selecţie se desfăşoară în faţa unei comisii.

A patra observaţie prevăzută în documentul citat arată că "este criticabilă" soluţia pentru situaţia în care preşedintele României refuză motivat numirea în funcţia de conducere.

În vederea asigurării a unui caracter cât mai obiectiv şi mai transparent al procedurii de selecţie pentru aceste funcţii, în acord cu poziţia constantă a CSM, soluţia legislativă care se impune este aceea a adoptării unei noi proceduri de selecţie, similară cu cea prevăzută pentru preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Membrii CSM au discutat aceste observaţii, care au fost emise la o zi după ce MJ a anunţat oficial declanşarea procedurii, deşi fostul ministru al Justiţiei, Titus Corlăţean, o mai anunţase o dată.

CSM urmează să stabilească dacă îşi însuşeşte acest punct de vedere sau nu.

Consiliul Suprem al Magistraturii propune preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

Cel care face propunerile către CSM de numire a procurorilor este ministrul Justiţiei, membru al Executivului, CSM putând da un aviz consultativ şi nu unul conform, apoi preşedintele României decide dacă emite decretul de numire.

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, fost membru al CSM, a declanşat procedura de numire a procurorului şef al DNA şi a procurorului general al României, ceea ce a atras o serie de critici din partea unor membri ai Consiliului, deşi este atributul exclusiv al ministrului de a face aceste propuneri.

Membri CSM spun că procedura de selecţie ar fi netransparentă, că respingerea candidaturilor nu poate fi contestată în instanţă, ceea ce ar îngrădi dreptul la justiţie.

Până la această procedură, declanşată de marţi, niciodată nu au fost contestaţii faţă de propunerile făcute de miniştrii Justiţiei.

Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a declarat, printr-un omunicat, că pentru atingerea de către România a obiectivelor Mecanismului de Cooperare şi Verificarea (MCV) este deosebit de important ca numirea procurorului general şi a şefului DNA să fie derulată "corect şi transparent".