Scandalul corvetelor continuă

Şantierul Naval Constanţa (SNC) a depus, ieri, la Curtea de Apel Constanţa, o cerere de renunţare la judecată în dosarul de contencios administrativ şi fiscal pe care l-a deschis pentru a contesta HG nr. 48/2018, actul normativ care fundamentează derularea procedurii de achiziţie aferentă Programului de înzestrare esenţial "Corveta multifuncţională".

Cererea de chemare în judecată a fost formulată în baza legii contenciosului administrativ, fără a fi solicitată suspendarea actului normativ contes­tat, fapt care a atras mari semne de întrebare din partea celorlaltor firme participante la achiziţia publică organizată de Ministerul Apărării Naţionale.

Conducerea Şantierului Naval Constanţa a menţionat că a renunţat la judecată, după ce acţiunea sa iniţială a fost prezentată de Gabriel Leş, minis­trul Apărării Naţionale, şi de mass-media, ca fiind principalul motiv pentru care ministerul de resort a sus­pendat procedura de achiziţie a corvetelor.

Şantierul Naval Constanţa a participat împreună cu societatea franceză Naval Group la achiziţia publică a proiectării şi construirii celor patru corvete destinate Forţelor Navale Române. SNC a constestat, înainte de stabilirea firmei câştigătoare, hotărârea de guvern 48/2018 prin care se stabileau condiţiile achiziţiei publice. Contestaţia a fost formulată în 19 octombrie 2018, în condiţiile în care mai multe surse din cadrul MApN considerau că asocierea alcătuită din Şantierul Naval Constanţa şi Naval Group era favorită să câştige achiziţia respectivă.

Surse din cadrul MapN susţin că respectiva contestaţie ar fi fost depusă deoarece Şantierul Naval Constanţa a dorit să tragă de timp neavând, în cazul câştigării achiziţiei, personalul şi tehnica necesară pentru realizarea corvetelor proiectate de Naval Group, fapt care ar fi putut duce la anularea contractului ce urma să fie încheiat.

Achiziţionarea unor corvete multifuncţionale a fost stabilită în anul 2016, când secretar de stat la MApN era actualul ministru Gabriel Leş. În acel moment, conform HG 906/2016, s-a stabilit că proiectarea, construcţia şi dotarea navelor militare să se realizeze prin negociere directă cu firma Damen din Olanda. Conform informaţiilor oferite de amiralul Vergil Chiţac Ziarului BURSA, înainte de această negociere directă, au fost studiate, de către membrii comisiei din cadrul MApN, 13 proiecte de corvete şi s-a stabilit că proiectul firmei Damen este cel mai bun.

Ulterior, în luna februarie 2018, guvernul Dăncilă a aprobat HG 48/2018, prin care stabilea că achiziţia corvetelor multifuncţionale nu se va mai face direct de la firma olandeză Damen, ci va avea loc o achiziţie publică pentru contractul în valoare de 1,6 miliarde euro. Prin hotărârea de guvern se stabilea faptul că navele respective urmau a fi construite într-un şantier naval din România şi că mentenanţa acestora se va realiza tot în ţara noastră.

Iniţial, la achiziţia publică organizată de MApN au fost cinci oferte: firma olandeză Damen care urma să construiască navele la Şantierul Naval 2 Mai Mangalia, pe care îl deţine în coproprietate cu statul român, grupul francez Naval Group în parteneriat cu Şantierul Naval Constanţa, grupul italian Fincantieri SpA, consorţiul german Thyssenkrupp Marine Systems în colaborare cu ce mai rămăsese din fos­tul şantier naval militar din Mangalia, şi turcii de la firma STM. Cei de la Thyssenkrupp ofereau corveta K 130 Braunschweig, cei de la Damen - corveta Sigma 10514, iar cei de la Naval Group - corveta Gowind.

Între timp, germanii de la Thyssenkrupp şi turcii de la STM s-au retras din procedură deoarece nu au avut un parteneriat viabil cu niciun şantier naval din ţara noastră, fapt ce constituia una dintre condiţiile de câştigare a achiziţiei publice.

Ofertele financiare depuse de cele trei consorţii rămase în competiţie sunt: Naval Group, Franţa - Şantierul Naval Constanţa - 1,2 miliarde euro; Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, Olanda - 1,255 miliarde euro; Fincantieri SpA, Italia - 1,344 miliarde euro. Comisia de evaluare a ofertelor a stabilit că toţi competitorii îndeplinesc condiţiile tehnice stipulate în caietul de sarcini, urmând să fie stabilit câştigătorul licitaţiei, criteriul de departajare, în cazul unor condiţii tehnice şi calitative egale, fiind preţul cel mai scăzut.

Cu toate acestea, licitaţia a fost sus­pendată, iar dosarul achiziţiei a ajuns în atenţia Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti.