Schimbări climatice - ne-am atins planul de ...planuri

Omenirea "simte enorm şi vede monstrous" atunci când e vorba despre schimbările climatice, încălzirea globală şi poluare. Ca în orice subiect major şi când e vorba despre acesta există două tabere, diametral opuse. Cert este că majoritatea autorităţilor "predică" de la toate tribunele pe această temă, propun proiecte şi planuri, stabilesc ţinte ambiţioase, totul cu scopul de a stopa încălzirea globală şi de a proteja mediul înconjurător. Teoretic, toate demersurile sunt lăudabile, problema este că, practic, dincolo de planuri, unde este o adevărată inflaţie, se fac destul de puţine lucruri concrete. Nici ţara noastră nu face excepţie. Stăm bine la ţinte şi proiecte, dar în fapt ne confruntăm cu probleme majore. Preşedintele Iohannis îşi declară satisfacţia la ONU, dar România rămâne pe ultimul loc la reciclarea deşeurilor din plastic, iar râurile sunt sufocate de gunoaie. Distanţa de la vorbe la fapte se măreşte.

România şi-a atins deja 62% din ţintele naţionale ale implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis. Acesta a avut o intervenţie în cadrul Summitului privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă - Dialogul Liderilor, cuprins în agenda Adunării Generale a ONU. Tema centrală a actualei sesiuni a Adunării Generale a ONU, care are loc în această săptămână la New York, este "Reconstruirea încrederii şi relansarea solidarităţii globale: accelerarea acţiunii privind Agenda 2030 şi Obiectivele sale de Dezvoltare Durabilă în scopul păcii, prosperităţii, progresului şi sustenabilităţii pentru toţi". Preşedintele Iohannis a citat cifre din Raportul Naţional Voluntar privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) din 2023 şi a subliniat că România "a făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte ODD-urile asociate protecţiei mediului şi limitării schimbărilor climatice". În acest sens, a menţionat dezvoltarea suplimentară a structurilor instituţionale pentru implementarea ODD-urilor, formarea experţilor în dezvoltare durabilă şi stabilirea setului naţional de indicatori de dezvoltare durabilă. "Aceste realizări au fost facilitate de parteneriate regionale solide şi prin implicarea instituţiilor multilaterale", a precizat Klaus Iohannis şi a făcut apel la unitate şi solidaritate: "Au mai rămas doar şapte ani până în 2030! Mai avem puţin timp şi trebuie să ne intensificăm cooperarea. Anii rămaşi trebuie folosiţi pentru acţiuni generatoare de rezultate care nu sunt posibile fără unitate, solidaritate şi implicare puternică în cadru multilateral. Trebuie să consolidăm în continuare Sistemul de Dezvoltare al ONU, să monitorizăm mai bine implementarea ODD-urilor şi să fundamentăm politicile de dezvoltare pe ştiinţă şi date de calitate".

Veştile bune "curg" şi din ţară. Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice ar putea fi pus în dezbatere publică în aproximativ două luni, a anunţat Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei: "Lucrăm la planul naţional integrat de energii şi schimbări climatice. Sperăm ca draft-ul acestui plan să fie pus în dezbatere publică în aproximativ două luni de zile. Avem suportul Comisiei Europene, suportul unor consultanţi care fac şi modelarea pe un model matematic". Declaraţiile lui Dan Drăgan au fost făcute la conferinţa "România şi noua ordine energetică europeană". Întrebat despre tehnologia CCS (carbon capture and storage - n.r.) a dioxidului de carbon, acesta a declarat: "Cu siguranţă este nu doar o provocare pentru România, pentru toate ţările din Uniunea Europeană şi nu doar din Uniunea Europeană partea de captare şi stocare a carbonului şi chiar utilizarea lui. În acest scop, în Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări climatice va fi un capitol dedicat tehnologiilor de de captare şi utilizare a carbonului. Iar datorită faptului că această tehnologie la acest moment nu este comercială în piaţă şi nu poate fi susţinută singură, avem în fondul pentru modernizare, am prevăzut de acum un an şi jumătate, când am creat acest fond prin ordonanţa 60, când am implementat acest fond în România, o direcţie de investiţii care se numeşte Captarea şi utilizarea carbonului. Şi aici nu ne referim doar la captarea din capacităţile de producţie care vor folosi în continuare combustibili fosili solizi sau gazoşi, ne referim şi la partea industrială şi folosirea acestui carbon, în utilizarea cu metanolul şi obţinerea unor produse în industria chimică. Sunt proiecte în derulare, chiar cunosc unul dintre aceste proiecte în Marea Britanie şi chiar un transfer de know-how se doreşte şi de tehnologie în România în industria chimică pentru a putea capta carbonul şi a-l utiliza în produse sustenabile, pentru mediu". Pe partea de stocare a carbonului, acesta a afirmat că a existat un proiect, Getica, despre care a menţionat că va trebui reluat, reanalizate posibilităţile şi sursele pe care le avem la dispoziţie pentru a realiza această captare: "Deci sunt multe lucruri care se discută, inclusiv avem văzut un proiect şi analizăm un proiect din Statele Unite pentru stocarea hidrogenului într-o salină. Există şi această tehnologie în curs de dezvoltare şi iarăşi important, la toate sursele de stocare nu ne referim doar la baterii. Dorim ca în cadru schemei pe care o elaborăm şi a ghidului să folosim toate tehnologiile de stocare care sunt disponibile şi care pot aduce un aport la echilibrarea şi funcţionarea în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional".

Planul la planuri este pe cale să fie atins.

• Justiţia climatică

Sesizând că se vorbeşte mult şi se face puţin, oamenii au decis să apeleze la justiţie pentru a forţa statele să se ţină de promisiuni. Şase tineri portughezi cer socoteală în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) unui număr de 32 de state cărora le impută lipsa de acţiune împotriva încălzirii globale, un dosar care ar putea marca un punct de cotitură în ceea ce priveşte justiţia climatică. O dovadă a importanţei pe care Curtea de la Strasbourg o acordă acestui caz este faptul că Marea Cameră, cea mai înaltă instanţă a sa, se va întruni pe 27 septembrie. Cu 32 de state vizate, acest dosar este, prin amploarea sa, o premieră pentru jurisdicţia europeană: "este un caz unic" în ceea ce priveşte "numărul de state" incriminate, potrivit unei surse din cadrul CEDO. Decizia, pe care Curtea o va pronunţa peste câteva luni, va fi analizată cu atenţie în contextul exploziei globale a numărului de procese legate de climă: hotărârile sale sunt obligatorii pentru cele 46 de state membre ale Consiliului Europei şi stabilesc jurisprudenţa. Avocatul celor şase reclamanţi, Gerry Liston, speră la o hotărâre "care să acţioneze ca un tratat obligatoriu impus de Curte" statelor şi care să le îndemne "să îşi accelereze eforturile de atenuare a schimbărilor climatice". "Din punct de vedere juridic, ar fi o schimbare radicală" în ceea ce priveşte justiţia climatică, într-un moment în care instanţele joacă un rol din ce în ce mai important în această luptă, consideră avocatul de la Global Legal Action Network (GLAN), ONG-ul britanic care îi susţine pe tinerii reclamanţi. Cei şase portughezi, cu vârste între 11 şi 24 de ani, au decis să acţioneze după incendiile violente din 2017, care au ars zeci de mii de hectare şi au ucis peste 100 de persoane în ţara lor. Aceşti tineri, care se tem pentru sănătatea lor, spun că au simţit "anxietate în faţa catastrofelor naturale şi a perspectivei de a trăi într-un climat din ce în ce mai cald", a rezumat CEDO într-un comunicat. Curtea, care nu s-a mai pronunţat vreodată asupra obligaţiilor celor 46 de ţări membre ale Consiliului Europei în această privinţă, va examina mai întâi admisibilitatea cererii - cauza putând fi respinsă fără a fi examinată pe fond. Această admisibilitate va fi foarte dezbătută, consideră AFP. În timp ce procedura obişnuită presupune mai întâi epuizarea căilor de atac în faţa instanţelor din ţările în cauză, reclamanţii au ales să se adreseze direct CEDO, invocând "sarcina excesivă şi disproporţionată" pe care o presupune lansarea a 32 de proceduri separate în 32 de state. O şedinţă "fără precedent prin amploarea şi consecinţele sale", potrivit lui Gearoid O Cuinn, director al GLAN, pentru care acest caz, o poveste tip "David împotriva lui Goliat", depăşeşte cadrul european: "Niciodată până acum nu au fost atâtea ţări care să fie nevoite să se apere în faţa unei instanţe de judecată, oriunde în lume." Cele 27 de state ale UE, Rusia, Turcia, Elveţia, Norvegia şi Regatul Unit sunt vizate în reclamaţia depusă în septembrie 2020. Iniţial, figura şi Ucraina, dar reclamanţii au renunţat să o mai vizeze după invazia Rusiei. În solicitarea lor, tinerii portughezi invocă mai multe texte internaţionale privind clima, inclusiv Acordul de la Paris din 2015, şi indică mai multe încălcări ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, între care articolele 2 (dreptul la viaţă) şi 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi familiale). Numărul de procese legate de climă s-a dublat între 2017 şi 2022, potrivit Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu.