Schimbările climatice cresc incidenţa alergiilor

Unul dintre cele mai importante efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătăţii umane este influenţa acestora asupra alergiilor. În ţara noastră, 1 din 4 adulţi suferă de o formă de alergie, iar 1 din 3 copii suferă de rinită alergică, conform datelor SRAIC.

Potrivit comunicatului primit la redacţie, Ambasada Danemarcei în România a găzduit un eveniment cu tema "Provocările viitoare pentru sănătatea publică în contextul schimbărilor climatice şi al poluării." Pe agenda tematică a evenimentului s-au regasit discuţii între reprezentanţi ai autorităţilor, organizaţiilor neguvernamentale precum şi specialişti din domeniile alergologie, dermatologie, medicină de familie, ORL şi pneumologie, implicaţi în tratarea pacienţilor cu componentă alergică afectaţi de schimbările climatice şi poluare.

Un raport realizat de Prof. Dr. Viorel Ancuceanu, profesor de Botanică farmaceutică şi Biologie Celulară la UMG "Carol Davila" arată că schimbările climatice accelerează creşterea cantităţii de polen din atmosferă cu 25% şi extind durata de viaţă a plantelor alergene cu 17%. Aceste efecte amplifică riscurile pentru sănătatea publică, mai ales în contextul creşterii expunerii la alergeni, în special în Europa. Pe măsură ce temperaturile continuă să crească, impactul asupra sănătăţii umane devine din ce în ce mai vizibil, în special prin agravarea alergiilor şi a afecţiunilor respiratorii. Raportul a fost prezentat în cadrul evenimentului găzduit de Ambasada Danemarcei în ţara noastră.

Conform studiului, nivelurile ridicate de CO₂ au determinat o creştere semnificativă a producţiei de flori şi, implicit, a polenului. Mai mult, nivelul alergenului asociat cu polenul de ambrozie a crescut de 1,8 ori în comparaţie cu perioadele preindustriale.

O simulare realizată pentru perioada 2041-2060 arată că în contextul accentuării schimbărilor climatice cea mai mare parte a populaţiei Europei va suferi de o formă mai uşoară sau mai gravă de alergie la plante, cu precădere în Europa de Est.

"Accelerarea urbanizării, creşterea poluării şi schimbarea stilului de viaţă au transformat mediul înconjurător într-unul mult diferit de cel al generaţiilor precedente. Aceste schimbări afectează bunăstarea noastră, iar una dintre consecinţele critice este creşterea sensibilizării la alergii şi boli respiratorii," afirmă Excelenţa Sa, Uffe A. Balslev, ambasadorul Danemarcei în ţara noastră.

"Răspândirea polenului, în special a ambroziei, devine o provocare majoră de sănătate publică în România.", mai precizează acesta.

Ambrozia este una dintre cele mai agresive specii alergenice, producând anual până la 65.000 de seminţe per plantă şi până la 1 miliard de boabe de polen, mai bine de 50% din această cantitate fiind în Europa. "Schimbările genetice care apar în contextul expunerii la polen favorizează dezvoltarea astmului şi a afecţiunilor alergice. Creşterea temperaturilor se asociază în cazul ambroziei cu un sezon de polen de ambrozie mai extins, iar asta va avea un ecou clinic în rândul populaţiei. Cel mai probabil vom asista la creşterea numărului de alergii care deja sunt multe, dar vor fi şi mai multe", explică Prof. Dr. Viorel Ancuceanu, profesor la UMF"Carol Davila".

În ultimii ani, la nivel naţional s-a înregistrat o explozie a cazurilor de alergii, majoritatea fiind tratate doar cu produse care ameliorează simptomele, fără a exista abordare coerentă şi procedurată pentru a afla cauza de baza a bolii "Aceasta este o problemă serioasă de sănătate publică, deoarece persoanele afectate au un randament scăzut în societate. Imunoterapia este o soluţie promiţătoare pentru viitor, deoarece tratează cauzele afecţiunilor alergice," explică Tiberius Brădăţean, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

"În România, analizele de biomarkeri sunt compensate, însă doar prin spitalizare de zi, ceea ce limitează accesul pacienţilor la aceste tratamente moderne," subliniază Prof. Dr. Carmen Panaitescu, preşedintele Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică.

În prezent, accesul pacienţilor la diagnostic timpuriu şi tratament este îngreunat de faptul că nu există o abordare multidisciplinară, ci pacientul este nevoit să meargă, pe rând, la fiecare specialist în parte.

"Eu ca pacient trebuie să alerg de la un medic la altul. Cam asta e realitatea. Deocamdată accesul pacientului la un circuit bine stabilit nu este facil. Avem puţini specialişti alergologi. Cum ajung eu la un medic care să îmi pună un diagnostic timpuriu? Cum îmi iau tratamentul? Vorbim de un tratament de lungă durată şi pacientul spune la un moment dat: M-am săturat! Nu mai vreau să iau tratamentul, mai fac o pauză! Şi de aici încep complicaţiile efectele adverse," explică Radu Gănescu - preşedinte Asociaţia COPAC.

În plus, pacienţii îşi pot agrava suferinţa dacă apelează la automedicaţie, iar datele OMS arată că 62% dintre noi, luam medicamente fără să ne consultăm în prealabil cu un un medic.

"În momentul în care un pacient este deja diagnosticat nu mai e greu. Greu este când nu a fost diagnosticat din copilărie, ci la vârsta adultă. Pentru că ei când vin la noi ne spun că au luat deja nişte picături, ceva de tuse... Merg pe automedicaţie. Primul pas - se duc mai întâi în farmacie. Dacă nu se rezolvă cu farmacia vin la medicul de familie. Şi de abia de aici încolo ajung la un specialist," a adaugat Dr. Daciana Toma - Vicepreşedinte Societatea Română de Medicină de Familie.

Prof. Dr. Roxana Bumbăcea Past, Preşedintele Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIc) nu are aşteptări prea optimiste şi a explicat că este nevoie de Centre de Excelenţă, care să vină în întâmpinarea pacienţilor care au nevoie de proceduri speciale. "Este un model similar celor care funcţionează în Europa," a concluzionat ea.