Se schimbă regulile fiscale în România: ce reforme vor transforma economia în 2025?

Vizita recentă a delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti se încheie cu rezoluţii (aparent) pozitive pentru mediul de afaceri şi investitori. Membrii misiunii FMI în România nu au cerut, contrar zvonurilor şi aşteptărilor pesimiste, măsuri drastice, majorări de taxe sau măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. Dimpotrivă, au recomandat reinstaurarea stabilităţii şi a predictibilităţii pentru a recâştiga încrederea partenerilor internaţionali şi a investitorilor, după cum a reiterat ministrul Finanţelor, Tanczos Barna.

Reprezentanţii Guvernului au participat la o serie de consultări cu partenerii financiari internaţionali ai României, având ca obiectiv analiza celor mai recente evoluţii financiare şi economice ale României, cel mai probabil şi pe fondul retrogradării ratingului de ţară, dintr-o perspectivă stabilă, la una negativă .

În cadrul consultărilor, delegaţia guvernamentală a reconfirmat angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în acest an şi de a continua traiectoria corectivă şi în anii următori, conform Planului fiscal agreat cu Comisia Europeană şi a recomandărilor primite în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv.

Planul bugetar-structural pe termen mediu al României aprobat de ECOFIN

Reamintim că România este înscrisă în Procedura aplicabilă Deficitelor Excesive (PDE) a Consiliului European încă de acum cinci ani, în condiţiile depăşirii, în anul 2019, a valorii de referinţă a UE privind deficitul bugetar de 3% din PIB.

Începând cu acest an, statele membre au obligaţia să-şi pregătească şi planuri bugetare-structurale naţionale pe termen mediu, în cadrul cărora să stabilească direcţia de reformare şi strategia investiţională pentru următorii 4 - 7 ani, cu scopul primordial de a aduce datoria publică la un nivel prudent şi de a menţine deficitul public sub valoarea de referinţă de 3% din PIB.

Pe 21 ianuarie 2025, Consiliul a dat undă verde planurilor bugetar-structurale pentru 21 de state membre, inclusiv România - căreia i s-a aprobat şi prelungirea perioadei de ajustare bugetară de la 5 la 7 ani. În planul înaintat Consiliului, România se angajează să realizeze un set de reforme şi investiţii menite să îmbunătăţească creşterea şi sustenabilitatea bugetară până în 2031.

Elementul-surpriză este dat chiar de setul de reforme pe baza căruia Planul este dezvoltat, acesta fiind compus din mai multe angajamente, unele preluate ca atare din Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), altele - deşi existente în PNRR - au fost propuse cu specificaţii suplimentare, dar şi de unele reforme noi. Printre cele mai interesante măsuri pe zona fiscală notăm:

• Reforma salariului minim - îşi propune să introducă din 2025 un nou sistem de stabilire a salariului minim brut, bazat pe ratele preconizate ale inflaţiei şi ale creşterii productivităţii previzionate de o instituţie independentă.

• Reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor - completează acţiunile din PNRR şi constă în măsurile de reducere treptată a domeniului de aplicare a regimului microîntreprinderilor. Se preconizează că, faţă de sistemul actual, reforma ar putea aduce venituri bugetare importante, dacă s-ar continua cu o reducere şi mai drastică a pragului de eligibilitate (prin alinierea cu pragul de TVA) şi actualizarea cotelor de impozitare. Reamintim că Ordonanţa-Trenuleţ a adus deja modificări substanţiale pentru IMM-uri, reducând pragul de eligibilitate de la 500.000 euro, la 250.000 euro în 2025 şi, respectiv, la 100.000 euro din 2026 pentru impozitul pe microîntreprinderi. Deşi în PNRR se nota că reducerea graduală a ariei de aplicabilitate pentru regimul micro-companiilor se va finaliza până în T4 2024, pare că Guvernul pregăteşte o nouă serie de măsuri prin care să majoreze cotele de impozitare şi să înăsprească şi mai mult condiţiile de aplicare.

• Reforma privind revizuirea cadrului fiscal - o reformă existentă în PNRR care viza eliminarea treptată a stimulentelor fiscale, regândirea impozitului pe proprietate sau extinderea impozitării ecologice şi care va fi suplimentată cu noi măsuri ce vor trebui implementate încă din acest an, pentru a se extinde în toate domeniile de impozitare. Două zone de acţiune se remarcă pentru această reformă, care ne pot oferi indicaţii despre direcţia din care ne putem aştepta la o nouă serie de modificări legislative, şi anume:

i)revizuirea stimulentelor fiscale actuale în toate domeniile de impozitare: impozit pe profit, impozit pe venit şi contribuţii sociale, impozite pe proprietate etc. Prin urmare, în ciuda schimbărilor importante aduse de Ordonanţa-Trenuleţ (eliminarea facilităţilor fiscale din sectoarele IT, construcţii, agricultură, industria alimentară, eliminarea sau reducerea unor beneficii fiscale), nu este greşit să ne aşteptăm la o nouă serie de facilităţi fiscale dezactivate în perioada următoare;

ii)operaţionalizarea sistemului informatic de evaluare a proprietăţilor, pentru implementarea modelului automat de evaluare pentru impozitarea bunurilor imobiliare din 2026.

În plus, reforma administrării sistemului de impozite şi taxe - bazată pe acţiunile PNRR privind îmbunătăţirea proceselor de administrare a sistemului fiscal şi extinderea digitalizării, cuprinde măsuri privind introducerea unui mecanism de detectare timpurie a fraudelor TVA şi a unor instrumente pentru abordarea deficitului de încasare a TVA; o mai bună monitorizare digitală a conformităţii (prin e-Factura, SAF-T, e-AMEF, e-TVA, DAC-7, CESOP etc.) sau introducerea unui mecanism de control al planificării fiscale.

În pofida asigurărilor optimiste ale Guvernului, starea de volatilitate crescută şi insecuritate se resimte în mediul de afaceri şi la nivelul investitorilor încă de la finalul anului 2024. Se pare însă că legislativul pregăteşte o nouă serie de reforme fiscale, fără de care deficitul bugetar asumat nu ar putea fi atins.

Guvernul român trebuie să prioritizeze mai multe acţiuni-cheie în 2025 pentru a asigura o creştere economică durabilă şi stabilitate fiscală. Aceste acţiuni includ:

• Valorificarea pe deplin a noului cadru de guvernanţă pentru a impulsiona reformele şi investiţiile.

• Reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB prin adoptarea unor măsuri fiscale prudente şi asigurarea că bugetul reflectă acest obiectiv.

• Îmbunătăţirea eficienţei colectării veniturilor pentru a atinge ţintele propuse, abordând deficitul actual de aproximativ 9,7 mld lei.

• Alocarea de fonduri suplimentare pentru servicii esenţiale şi gestionarea cu atenţie a cheltuielilor.

• Menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei printr-o mai bună colectare a veniturilor şi prioritizarea proiectelor.

Prin adoptarea acestor acţiuni, guvernul român poate lucra pentru a atinge disciplina fiscală şi a promova dezvoltarea economică în faţa provocărilor continue. Această activitate poate produce rezultatele dorite doar printr-o colaborare şi o consultare constantă cu mediul de afaceri.