• Ministerul Agriculturii şi producătorii agricoli se acuză reciproc de incompetenţă şi lipsă de profesionalism
Producătorii de legume şi fructe şi reprezentanţii Ministerul Agriculturii se ceartă ca la uşa cortului din pricina problemelor ce ţin de finanţarea sectorului. Părţile se acuză reciproc de lipsă de profesionalism şi incompetenţă în problema accesării fondurilor europene.
Pomicultorii şi legumicultorii sunt exasperaţi că nu pot obţine fonduri europene, la aproape doi ani de la aderararea ţării noastre la UE. Ei acuză Ministerul Agriculturii că a formulat, în aprilie, un act normativ (n.n. Hotărâre privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume), "cu dedicaţie", care permite accesul la fondurile europene doar pentru "marii latifundiari".
Producătorii susţin că, deşi erau principalii vizaţi de legea menţionată, grupurile de producători au fost "omise", mai mult sau mai puţin intenţionat de la finanţarea europeană, în favoarea organizaţiilor de producători.
Şi asta în condiţiile în care însuşi ministerul i-a încurajat să se organizeze în grupuri de producători tocmai pentru a obţine banii europeni.
Cu toate că Guvernul s-a autosesizat şi a modificat recent legislaţia (n.n. recunoscută drept falimentară într-un final şi de minister) contrar tuturor aşteptărilor, fie ele şi electorale, sectorul legume-fructe rămâne tot pe un butoi cu pulbere.
Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Legume-Fructe "Matca", ne-a declarat că, din pricina ministerului, în ultimii doi ani, producătorii din sectorul de legume - fructe nu au primit absolut niciun sprijin.
"În anul 2007 astfel de ajutoare nu s-au acordat, invocându-se lipsa fondurilor, iar în anul curent producătorii de legume şi fructe nu au primit niciun fel de subvenţie deşi exista baza legală în acest scop", ne-a spus Croitoru.
La rândul lor, reprezentanţii ministerului susţin că producătorii autohtoni sunt lipsiţi de orice iniţiativă şi aşteaptă totul de la minister.
Un exemplu elocvent îl consituie dezinteresul agricultorilor faţă de înfiinţarea unei "interprofesionale" pe sectorul legume-fructe, explică reprezentanţii ministeriali.
În acest sens, Ştefan Drăgan, director al Direcţiei Politici de Piaţă în Sectorul Culturi Horticole, din cadrul Ministerului Agriculturii ne-a explicat că una dintre principalele probleme ale sectorului legume-fructe o constituie "lipsa corectă de reprezentare".
"Legislaţia pe acest sector se scrie în mare parte la Bruxelles iar pericolul real care paşte sectorul de fructe şi legume din România este să nu poată sa-şi promoveze interesele în comitetele consultative de la nivelul Comisiei Uniunii Europene", ne-a spus Ştefan Drăgan, referindu-se la necesitatea consolidării unei organizaţii interprofesionale, proiect început de Ministerul Agriculturii.
"În anul 2013 va avea loc o noun reformn în sectorul de fructe şi legume şi este posibil ca această şansn extraordinară de a dezvolta partea de comercializare cu fonduri comunitare să dispară", a subliniat Drăgan.
Totuşi, producătorii agricoli un par tentaţi de ideea unei interprofesionale.
Mircea Croitoru ne-a explicat: "Această organizaţie a fost confiscată de câţiva mari producători, care îşi urmăresc propriile interese, fiind consideraţi
Liderul de la Matca ne-a mai declarat că producătorii agricoli nu au beneficiat nici măcar de sprijinul de minimis.
Mircea Croitoru ne-a explicat: "Sprijinul de minimis se adresează micilor producători care deţin suprafeţe de până la trei hectare. Nici această subvenţie un s-a acordat. Din analiza proiectului rezultă că acesta un a fost serios fundamentat de Ministerul Agriculturii, din necunoaştere sau din superficialitate. Cei ce au iniţiat proiectul de act normativ ar fi trebuit să studieze temeinic regulamentele europene. Dar n-au făcut-o, iar producătorii români pierd în continuare. Le-ar prinde bine celor care deţin funcţii de conducere în minister să studieze Tratatul Comisiei Europene privind ajutoarele de minimis, poate înţeleg ceva din el. Fondurile pentru minimis se decontează de la UE, dar pentru aceasta trebuie să existe o fundamentare solidă, nu cuvinte înşirate şi sume inserate arbitrar".
Potrivit Asociaţiei de la Matca, pierderile pe care le-a avut România numai la nivelul comunei au fost de 160 de milioane de lei.