Sediul Executivului de la Chişinău, înconjurat de forţe de ordine

Guvernul Republicii Moldova s-a întrunit ieri în şedinţă la sediul Parlamentului, pentru că sediul Executivului a fost înconjurat de forţe de ordine. Tot ieri, a avut loc o şedinţă a Parlamentului, iar deputaţii au constituit comisia de anchetă pentru a afla circumstanţele devalizării sistemului bancar, conform news.ro.

Maia Sandu, care conduce Executivul, a informat că va trimite o scrisoare Comisiei de la Veneţia privind activitatea Curţii Constituţionale, relatează Unimedia şi Radio Chişinău.

"Sperăm ca foarte curând să mergem la guvern şi celor care obstrucţionează activitatea noastră le spun că ar fi bine să înceteze. Există presiune externă şi dacă nu este de ajuns, vor chema oamenii la proteste. Sperăm că cei care au uzurpat puterea vor pleca cât mai curând", a afirmat Maia Sandu.

Amintim că, duminică, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, iar premierul Pavel Filip a fost numit preşedinte interimar. De asemenea, Curtea a hotărât ca Parlamentul Republicii Moldova să fie dizolvat.

Guvernul condus de Maia Sandu, format în urma unui acord între socialişti şi proeuropeni a fost învestit ieri. Acest Executiv a fost recunoscut de Uniunea Europeană, dar este declarat nelegitim de Curtea Constituţională de la Chişinău.

Pavel Filip a convocat, de asemenea, o şedinţă de guvern, însă Maia Sandu a declarat că aceste acţiuni sunt ilegale, potrivit Radio Chişinău.

"Guvernul votat de un parlament legitim s-a convocat în şedinţă la Parlament. Restul acţiunilor sunt ilegale. Cei care au fost demişi trebuie să plece din funcţie fără a crea situaţii de conflict. În caz contrar, vor răspunde în faţa legii", a declarat Maia Sandu după şedinţa guvernului.

Ieri, Moscova a anunţat că autorităţile ruse sunt pregătite să colaboreze cu autorităţile alese democratic la Chişinău pentru a restabili relaţiile reciproce.

Preşedintele Igor Dodon, suspendat din funcţie de Curtea Constituţională, a declarat ieri că există trei scenarii prin care ar putea fi înlăturat de la putere.

Primul şi cel mai probabil ar fi, conform acestuia, o "transmitere paşnică a puterii de la cei care mai încearcă să se ţină de ea către noul guvern". Al doilea ar fi ca Partidul Democrat condus de oligarhul Vlad Plahotniuc să continue să ceară alegeri anticipate, iar al treilea - "destabilizarea totală din partea Partidului Democrat, cu vărsare de sânge".

Dodon ia în calcul şi tactici mai dure din partea Partidului Democrat: "Încercări de arest sau şantaj asupra familiei, deja am primit mesaj că îmi vor aresta familia, îmi vor aresta copii".

Conform lui Dodon, presiunea internă şi externă asupra Partidului Democrat va creşte în perioada care urmează.

"Fac apel către toate instituţiile de stat, primării, consilii raionale, sindicate, organizaţii, asociaţii - faceţi declaraţii în susţinerea noului Guvern legitim. Eu voi fi ferm pe poziţie şi nu voi ceda! Noi nu vom ceda!", a afirmat Dodon, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

De menţionat că Pavel Filip a anunţat alegeri anticipate pe 6 septembrie.

Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat că nu e nicio problemă să fie organizate alegeri anticipate în 6 septembrie, în Republica Moldova, precizând: "Din punct de vedere diplomatic, nu există o instituţie de recunoaştere a guvernelor, ci a statelor. Noi suntem preocupaţi de faptul că este o situaţie explozivă la Chişinău şi trebuie găsite modalităţi de depăşire a situaţiei. Singura soluţie e să ne întoarcem din nou la electorat, adică alegeri pe 6 septembrie. Din punctul meu de vedere, nu vorbesc în numele Ministerului de Externe".

Alegerile de dumincă, din Republica Moldova, reprezintă punctul culminant al unei crize care a început cu alegerile legislative din februarie, care nu au generat o majoritate parlamentară clară.

După luni de zile de negocieri pentru formarea unui guvern, Partidul Socialist al lui Dodon a încheiat, sâmbătă, un acord de coaliţie cu alianţa pro-europeană ACUM, a Maiei Sandu. Obiectivul acestei alianţe era îndepărtarea Partidul Democrat condus de oligarhul Vlad Plahotniuc.

Curtea Constituţională a cerut vi­neri dizolvarea Parlamentului şi organizarea unor noi alegeri, din cauza imposibilităţii formării unui Guvern în termen de trei luni după scrutin, însă Dodon a refuzat să semneze decretul, drept pentru care a fost suspendat din funcţie.

Igor Dodon a catalogat cele întâmplate drept "un pas disperat" şi o tentativă de preluare a puterii de către Plahotniuc.

Duminică, mii de susţinători ai lui Plahotniuc au manifestat în centrul Chişinăului. "Vom merge la alegeri în 6 septembrie şi contăm pe încrederea publicului", a declarat acesta, adăugând că Dodon nu este "demn să ocupe postul de preşedinte".

Uniunea Europeană (UE) a informat că a luat cunoştinţă de deciziile adoptate de Parlamentul de la Chişinău şi s-a declarat pregătită să coopereze cu guvernul "democratic legitim".

La rândul lor, Statele Unite au îndemnat toate partidele din Moldova să se pună de acord asupra "drumului de urmat pe calea dialogului politic".

Ales preşedinte în decembrie 2018, Igor Dodon nu a putut conta pe un guvern care să-i fie loial şi a fost suspendat deja în mai multe rândui de Curtea Constituţională, din cauză că a refuzat să promulge legi adoptate de Parlament.