SENATORUL PNL FLORIN CÎŢU:  "Estimez că, peste un an, vom fi anunţaţi că trebuie tăiate 20-30 miliarde lei din PIB"

Conducerea Institutului Naţional de Statistică (INS) a dat explicaţii, miercuri, în Senat, cu privire la cifrele anunţate recent, privind creşterea economică din primul trimestru.

Datele semnal privind creşterea PIB pe primele trei luni nu iau în calcul investiţiile, consumul final şi exportul net, a explicat şeful INS, menţionând: "Pentru trimestrul întâi al anului 2017, s-au prezentat doar datele semnal disponibile în această etapă, reprezentând evoluţia lunară şi la nivel de trimestru (dinamică).

Se precizează că aceste date sunt determinate exclusiv prin metoda de producţie, singura aplicabilă, potrivit standardelor UE în această etapă. Este de la sine înţeles că, prin această metodă, nu se cuprind date şi informaţii cu privire la investiţii, consum final, export net, acestea făcând obiectul primei etape provizoriu şi a celorlalte etape succesive, urmând să fie prezentate cu prilejul comunicatului asupra evoluţiei PIB provizoriu întâi la termenul de 7 iunie anul curent".

Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, susţine că, în urma audierilor de miercuri a rămas nelămurit.

Parlamentarul a declarat: "Ce m-a făcut să cer această audiere a fost situaţia din 2011, când s-a raportat într-un fel către Eurostat şi în alt fel către România, iar cifra mare de creştere din primul trimestru al acestui an m-a făcut să-i chem la Senat pe cei de la INS. După audieri, rămân multe semne de întrebare, pentru că INS nu a prezentat cifrele pentru investiţii, care sunt la un minim istoric. Au justificat cifra de 5,7% creştere economică printr-o formulă tehnică. Datele anunţate nu pot fi justificate până când nu vom şti exact formula şi cifrele care intră în calculul acesteia. Frica mea cea mai mare, scenariul către care cred că ne îndreptăm, este cel din 2011. Estimez că peste un an de zile ne va anunţa cineva, cum a făcut-o Victor Ponta, că trebuie tăiat din PIB 20-30 miliarde lei pentru a corecta anumite încasări. S-a mai întâmplat în România şi cred că acesta este finalul către care ne îndreptăm în acest moment, pe baza a ceea ce am văzut. Nu am spus că ar fi date falsificate la INS, dar am avut nişte suspiciuni şi sunt îndreptăţite, pe baza informaţiilor primite în comisie".

Florin Cîţu evidenţiază că nu au fost primite încă cifrele pe investiţiile din primul trimestru, considerând că datele reale referitoare la prima parte a acestui an vor apărea la începutul anului viitor. Senatorul liberal a menţionat: "În primele două luni ale lui 2017 creşterea economică era de 4,6%. Am ajuns la 5,7% doar în luna martie. Se pare că în luna martie economia a crescut fantastic. Dacă mă uit şi compar cu ceea ce s-a întâmplat în primul trimestru al anului trecut, datele nu justifică aşa o creştere. Colectarea la buget şi tăierea investiţiilor ne arată că nu a fost o lună fantastică, dar INS aşa ne spune".

Analistul economic Aurelian Dochia susţine că justificările INS sunt corecte şi că în acest mod se calculează PIB-ul. Domnia sa ne-a explicat: "Pe de o parte, PIB-ul se calculează în funcţie de producţie, în baza unor date primite de la câteva companii mari, şi apoi în funcţie de consum, în baza unor date mai aprofundate. Cifrele trebuie să iasă, pentru că atât cât producem şi consumăm, iar dacă nu consumăm atât, atunci vom avea stocuri, deci, în final, cifrele trebuie să iasă aproximativ aceleaşi, indiferent că sunt calculate în funcţie de producţie sau de consum, export şi ceilalţi indicatori.

Institutul Naţional de Statistică a anunţat, în 16 mai 2017, că economia a crescut cu 5,7% pe seria brută şi 5,6% pe seria ajustată sezonier, în primele trei luni din 2017.

Comunicatul INS de ieri arată: "Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2016, creşterea PIB a fost de 1,7%, date ajustate sezonier. Rezultatele înregistrate în privinţa creşterii PIB au fost comentate în mass media în mod diferenţiat: «pe de o parte ca neaşteptat de mari, umflate şi chiar falsificate» iar, pe de altă parte, ca «nereprezentând o surpriză pentru cei atenţi la realitatea economică». Prima aserţiune (cea pesimistă) se bazează, în general, pe evaluări şi tendinţe presupuse, după evoluţiile înregistrate în trimestrele anterioare ale anului 2016, cea de-a doua (pozitivă), după nivelul indicatorilor difuzaţi prin comunicatele de presă ale INS cu privire la evoluţiile înregistrate la principalii indicatori sectoriali în cele trei luni ale trimestrului.

Pentru clarificarea situaţiei, INS a fost solicitat să prezinte Comisiei de buget finanţe a Senatului României informaţii pertinente prin care să justifice datele difuzate prin comunicatul amintit.

În acest scop, institutul a transmis Comisiei date detaliate pentru trimestrele anului 2016 privind Produsul Intern Brut calculat prin cele două metode specifice, metoda de producţie şi metoda cheltuielilor. Sfera datelor a cuprins informaţii la nivel de ramuri ale economiei, exportul, importul şi soldul operaţiilor de comerţ exterior, precum şi datele pentru indicatorii pe termen scurt ce au stat la baza calculului PIB 2016. De asemenea, au fost prezentate date statistice cu privire la evoluţia trimestrială implicit elementele necesare identificării ecartului între date pentru fiecare dintre etapele de elaborare, astfel: informaţii semnal la 45 de zile; provizoriu I la 60 de zile; provizoriu II la 90 de zile; date semidefinitive la 15 luni; date definitive la 26 de luni".

Tudorel Andrei, preşedintele INS, a argumentat consistenţa şi validitatea datelor elaborate de INS pentru trimestrul întâi ca date semnal (primele estimări), precum şi faptul că aceste date au fost transmise şi integrate de Eurostat în agregatele europene. Domnul Andrei a menţionat, în comisie: "În conformitate cu Legea statisticii Europene, Regulamentul (CE) nr.223/2009 cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul 2015/759 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) 223/2009) şi Legea nr. 226/2009 privind organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale din România cu modificările şi completările ulterioare, statistica românească, precum şi statisticile tuturor statelor membre şi ale Comisiei (Eurostat) funcţionează sub imperativul «independenţei profesionale». Potrivit acestuia «statisticile trebuie să fie elaborate, produse şi difuzate în mod independent în special în ceea ce priveşte alegerea tehnicilor, definiţiilor, metodologiilor şi surselor care urmează să fie utilizate, precum şi în ceea ce priveşte termenele şi conţinutul tuturor formelor de difuzare, iar îndeplinirea respectivelor sarcini se desfăşoară fară nicio presiune din partea unor grupuri politice sau de interese sau din partea Uniunii sau a autorităţilor naţionale». În acest sens, conform articolului 5 al aceluiaşi Regulament, 759: «Conducătorii institutelor naţionale de statistică acţionează în mod independent în îndeplinirea sarcinilor lor statistice şi nu solicită şi nici nu primesc instrucţiuni din partea vreunui Guvern sau a altei instituţii, organism, birou sau entităţi»". Comunicatul citat anunţă că, pentru asigurarea unui grad mai mare de transparenţă şi înţelegere a procesului de producere şi al conţinutului indicatorilor statistici, care să determine evitarea apariţiei în spaţiul public a unor neclarităţi privind consistenţa şi relevanţa acestora, conducerea INS anunţă reluarea întâlnirilor periodice informale cu personalităţi ale mediului academic şi de cercetare, experţi şi diferite alte categorii de specialişti din domeniul economic şi social.

Cifra de creştere cu 5,7% a PIB a provocat diverse reacţii în piaţă, atât printre politicieni, cât şi în rândul analiştilor. Aurelian Dochia consideră că această evoluţie ar trebui să fie un motiv pentru demararea investiţiilor chiar din al doilea trimestru al acestui an.