SERBIA ÎŞI ÎNCEPE OFICIAL DRUMUL CĂTRE ADERAREA LA UE Premierul Aleksandar Vucic: "Serbia nu mai visează, ci este conştientă că va fi parte din Uniunea Europeană"

Luni seară a avut loc a doua conferinţă interguvernamentală de la Bruxelles, unde Republica Serbia a deschis primele două capitole ale negocierilor de aderare la UE, în prezenţa premierului de la Belgrad, Aleksandar Vucic şi a ministrului de Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, al cărui stat deţine în acest moment preşedinţia Uniunii. La eveniment au mai participat comisarul european Johannes Hahn, ministrul de Externe sârb, Ivica Dacic, ministrul fără portofoliu responsabil de integrarea europeană, Jadranka Joksimovic, ministrul de Finanţe al Belgradului, Dusan Vujovic, precum şi şeful echipei de negociere, Tanja Miscevic, precizează agenţia de presă de la Belgrad, Tanjug.

Ivica Dacic, citat de b92, şi-a exprimat dorinţa ca statul să închidă toate capitolele până în anul 2019, "în ciuda oricăror dificultăţi", ceea ce ar permite Serbiei să îşi depună candidatura la statutul de membru al UE în 2020.

Prin deschiderea capitolelor 32 (cu patru mari direcţii de acţiune: controlul public financiar intern, audit extern, protejarea intereselor financiare ale UE şi protejarea monedei Euro împotriva falsificării) şi 35, care, în cazul Serbiei, se referă la dialogul dintre Belgrad şi Pristina (capitala Kosovo), începe oficial procesul de aliniere a standardelor statului balcanic cu cele ale Uniunii Europene. Începerea negocierilor cu ultimul capitol Comisarul european, Johannes Hahn, a declarat că evenimentul reprezintă un semnal că Serbia este un spaţiu stabil pentru afaceri derulate de investitorii străini, relatează Tanjug.

În acest context, ministrul de Externe austriac, Sebastian Kurz, considera că demararea procesului de aderare vine ca o confirmare a reformelor realizate de guvernul lui Vucic, însă este important ca autorităţile să continue cu acelaşi entuziasm aplicarea programului de reforme. "Deschiderea primului capitol este un pas important nu doar pentru Serbia, ci pentru întreaga regiune a Balcanilor de vest şi pentru Uniunea Europeană", a mai declarat diplomatul, citat de Tanjug.

Conform AFP, Jean Asselborg a mai declarat, luni, că relaţia dintre Serbia şi Kosovo rămâne o problemă dificilă. O dovadă în acest sens o reprezintă protestele din parlamentul de la Pristina, când membrii opoziţiei au lansat gaze lacrimogene în sală, în încercarea de a obţine abandonarea acordurilor pentru normalizarea relaţiei cu Serbia. Lucrările legislativului au fost suspendate după incident. Opoziţia consideră că acordurile vor agrava divizările etnice din Kosovo (regiune cu o majoritate albaneză) şi, în plus, cer abandonarea acordului încheiat între Pristina şi Podgorica (capitala Muntenegrului) privitor la demarcarea frontierei, pe care îl consideră defavorabil, relatează Agerpres.

Potrivit aceleiaşi surse, Serbia şi Kosovo au încheiat mai multe acorduri, sub egida Uniunii Europene. Primul dintre acestea, semnat în 2013, a fost acordul pentru normalizarea relaţiilor, urmat, în august 2015, de un acord complementar, care a reglementat chestiunile rămase nerezolvate, legate de energie, telecomunicaţii şi înfiinţarea unei asociaţii a municipalităţilor sârbe în Kosovo. În ciuda acestor tentative de ameliorare a relaţiei dintre cele două părţi, comisarul european Johannes Hahn este conştient că "va mai curge multă apă pe Dunăre" până când pacea se va instala între Belgrad şi Pristina, conform informaţiilor date publicităţii de AFP.