SIERRA QUADRANT: Revenirea economică ascunde riscuri pe măsură

Revenirea economică din acest an a adus un reviriment semnificativ în multe domenii, de la comerţ la industrie şi agricultură, însă cu riscuri pe măsura provocărilor generate de inflaţie, blocajul financiar şi de problemele logistice. Peste 50.000 de firme, ieşite secătuite din criza COVID, au abandonat lupta, iar numărul lor s-ar putea dubla până la finele anului, estimează experţii de la Sierra Quadrant, companie specializată în reorganizarea afacerilor.

Economia a crescut semnificativ în primele şase luni din 2021, cu 6,5% şi cu 13% în T2, reuşind, pe ansamblu, să depăşească pierderile acumulate în 2020, anul COVID.

Impulsionată de revenirea consumului şi de investiţiile în creştere, dar şi de efectele inflaţiei, produsul intern brut a înregistrat o creştere semnificativă, mai repede decât se estima, semn că mediul de afaceri s-a adaptat, în linii mari, provocărilor generate de pandemie şi a ştiut să fructifice oportunităţile generate de ridicarea restricţiilor.

Potrivit Sierra Quadrant, dincolo de imaginea pozitivă, de ansamblu, această revenire economică ascunde riscuri pe măsură, semn că avem de-a face cu o evoluţie fragilă, afectată în mod negativ de inflaţia în creştere, de accenturarea blocajului financiar şi de problemele de finanţare cu care se confruntă majoritatea companiilor româneşti.

,,Sierra Quadrant estima, în anul pandemiei, că sunt 60.000 de firme care se află la limita supravieţuirii, având probleme grave, mai ales de ordin financiar, şi pentru care subvenţiile oferite de stat (plata şomajului tehnic, amânarea plăţii taxelor etc.) se vor dovedi un măr otrăvit. Realitatea, după ridicarea tuturor facilităţilor, ne confirmă aceste estimări. Avem aproape 60.000 de firme care au abandonat business-ul, în primele şase luni din 2021, iar numărul lor va creşte în perioada următoare'', afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.

Potrivit datelor de la ONRC, 32.565 de firme au fost radiate în primele şase luni, cu 41,5% mai multe decât în perioada similară din 2020. În plus, alte 14.265 de firme au fost dizolvate (+18,42%), 6043 şi-au suspendat activitatea (+17,6%), iar 3076 au intrat în insolvenţă, cu în creştere cu 30,34% faţă de anul precendent.

,,Dincolo de insolvenţe, am mai înregistrat un număr tot mai mare de firme intrate în concordat preventiv şi mandat ad-hoc, proceduri care le-au permis să înceapă procesul de restructurare a afacerilor, în condiţiile provocărilor generate de criză'', explică Neacşu.

URMEAZĂ 10 LUNI DE FOC

Potrivit estimărilor companiei, numărul firmelor aflate în dificultate ar putea să se dubleze în următoarele 6-10 luni.

,,Urmează 10 luni de foc pentru economie. Creşterea galopantă a preţurilor, mai ales începând cu luna iulie, a generat probleme majore pe lanţurile comerciale, cu efecte directe în scăderea vânzărilor şi accentuarea blocajului financiar. În condiţiile în care peste 90% dintre firmele româneşti au probleme de finanţare, pentru multe dintre ele toamna şi mai ales iarna acestui an vor reprezenta un moment critic - unele se vor reorganiza şi vor depăşi criza, altele vor încheia activitatea'', estimează analiştii.

Potrivit analizei Sierra Quadrant, cele mai multe probleme sunt în sectoarele calde ale economiei, de la comerţ la construcţii şi industria prelucrătoare acolo unde, de altfel, au fost înregistrate şi cele mai multe insolvenţe din 2021 - comerţ (30,9%), construcţii (16,8%) şi industria prelucrătoare (12,6%). La polul opus se află Industria Extractivă, Energie & Gaze şi Sănătate & Asistenţă socială, cu câte 0,3% din totalul insolvenţelor.

,,Consumul era de aşteptat să crească, după un an în care românii au stat mai mult în casă, însă acest fenomen se estompează pe zi ce trece, influenţat şi de creşterea semnificativă a preţurilor. În construcţii, scumpirea puternică a materialelor de construcţii a creat dificultăţi majore dezvoltatorilor, multe dintre şantiere urmând să fie puse în stand-by în următoarea perioadă. Iar în domeniul industriei prelucrătoare, comenzile nu au ajuns încă la nivelul dinainte de criză, mai ales în ceea ce priveşte exporturile. În plus, sectorul de prelucrare trece prin cea mai gravă criză de personal din ultimii ani'', arată analiza.

Din punct de vedere geografic, cele mai mari probleme, judecând doar din prisma numărului de insolvenţe, s-au înregistrat în judeţele Maramureş, Giurgiu şi Călăraşi, cu ponderi cuprinse între 133% şi 190%.

ALFABETUL CRIZEI, REINTERPRETAT

În acest moment, revenirea economică tinde spre forma literei ,,V'', însă următoarele 10 luni ar putea rescrie această tendinţă sub forma literelor ,,W'' sau ,,K''.

,,Inflaţia, temperarea consumului şi valul 4 al pandemiei ar putea aduce, la toamnă, o scădere economică faţă de trimestrele anterioare, urmată de o revenire în perioada sărbătorilor, sub forma literei W. Nu este exclus, însă, ca evoluţia economică să urmeze litera K, adică cu sectoare care vor continua evoluţia pozitivă şi cu altele care vor rămâne sub semnul provocărilor generate de lipsa comenzilor şi a personalului calificat'', estimează analiştii.

Un moment decisiv pentru revenirea economică îl va reprezenta, fără îndoială, definitivarea PNRR şi infuzia de bani în economie.

,,Cei aproape 30 de miliarde de euro, care ar urma să vină începând din 2022, vor aduce un suflu nou într-o economie fragilă, fără putere financiară, cum este cea românească. Dacă vor intra banii europeni, beneficiile se vor vedea pe scară largă în economie. Dacă nu vom fi capabili să atragem aceşti bani, urmează vremuri grele, având în vedere dezechilibrele majore ce s-au accentuat în ultimii 2 ani - creşterea datoriei publice, accentuarea deficitului de cont curent, creşterea blocajului financiar etc.'' mai arată analiza.