Silvia Vlăsceanu, HENRO: "Exportul de energie la preţuri mici, realizat de cei care au beneficiat de certificate verzi"

Deşi ţara noastră este exportator net de energie electrică, acest export se face la preţuri mici şi afacerea respectivă nu reprezintă un avantaj nici pentru stat, nici pentru consumatorii finali plătitori de certificate verzi, ne-a declarat Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică (HENRO).

Silvia Vlăsceanu ne-a spus: "Faptul că exportăm energie în orele în care preţul este mic, din cauza lipsei cererii, se referă la un business privat, din care statul nu are niciun avantaj. Vorbim despre companii private, despre investitori privaţi, majoritatea beneficiind de certificate verzi, pe care le plăteşte consumatorul român. Companiile respective au primit certificate verzi pentru energia livrată în reţea; că această energie se duce peste graniţă, fiind exportată, nu mai contează: firmele respective primesc certificatele plătite de consumatori. Este adevărat că importăm energie la orele de vârf, cu alt preţ, mai mare, pentru că în intervalul respectiv de 2-3-4 ore, toată lumea are nevoie de energia respectivă. Atunci importăm energie scumpă care nu mai e produsă din soare, că seara nu ai de unde, iar din vânt nu ştii niciodată dacă e suficient şi când bate. Una peste alta importăm energie scumpă pentru că nu avem capacităţi de energie în bandă. Faptul că suntem exportator net de energie electrică nu este niciun avantaj pentru consumatorul român, fie că e casnic, fie că e industrial. Exportul respectiv este doar un business privat care se duce în buzunarul investitorilor care au capacităţi de producţie. Dacă vă uitaţi pe datele ANRE, toţi cei care şi-au făcut capacităţi de producţie de energie eoliană sau energie solară pe legea 220/2008 sau cei mai mulţi dintre ei şi-au luat şi licenţă de furnizare şi de trading, ca să poată să facă acest business. De aceea îşi permit să vândă ieftin energia produsă, pentru că ei câştigă din certificatele verzi pe care le plătesc consumatorii".

În ceea ce priveşte riscurile pentru sectorul energetic, directorul executiv al HENRO susţine că acestea vor fi în 2024 aceleaşi ca şi până acum şi precizează: "Dacă se întâmplă vreo indisponibilitate a unor grupuri energetice în bandă - mă gândesc la grupurile mari, gen Unitatea 1 sau Unitatea 2 de la Cernavodă - nu prea avem cu ce să le înlocuim. Vorbesc despre indisponibilitatea pentru o perioadă mai lungă de timp, nu pentru o zi sau două, deoarece pentru două zile Hidroelectrica poate mări capacitatea de producţie şi să acopere lipsa celor 700MWh. Apoi un risc îl poate reprezenta seceta, dacă 2024 va fi un an secetos, aşa cum estimează ANM, pentru că va afecta producţia de energie a Hidroelectrica. Din cauza vremii sau a unor situaţii imprevizibile, există riscul să nu avem disponibile toate capacităţile de producţie în bandă, iar acestui risc i se adaugă cel geopolitic, pentru că nu ştim cum va evolua războiul din Ucraina şi care va fi impactul asupra preţului gazelor".

Referitor la preţul gazelor, doamna Vlăsceanu spune că se aşteaptă ca din 2025 sau 2026, după ce se va linişti actuala situaţie geopolitică, industriile care funcţionează pe bază de gaze naturale să fie impactate de o creştere a preţului gazelor, deoarece LNG-ul este mult mai scump. Silvia Vlăsceanu ne-a transmis: "Din păcate dăm monopolul unora, care ar putea să crească preţul LNG. Noi deocamdată avem o poziţie privilegiată: toţi se uită la gazele noastre, iar unii ar dori să nu le mai exploatăm, pentru că îi deranjăm".

În ceea ce priveşte oportunităţile, reprezentanta HENRO arată că o oportunitate este mecanismul privind Contractele pentru Diferenţă (CfD) care e menit să încurajeze investitorii, dar cu care domnia sa nu este de acord.

Silvia Vlăsceanu a precizat: "Consider că această schemă nu era necesară în momentul de faţă. Discuţia privind CfD a fost înainte de pandemie, când s-a stabilit că este necesar doar pentru zona de nuclear, dar acum profită, în urma unui lobby foarte puternic, investitorii din energia eoliană şi energia solară şi furnizorii de echipamente. Practic este o oportunitate pentru ei să profite şi de această schemă CfD, aşa cum au profitat şi de certificatele verzi, şi vor profita cu siguranţă. Dar aplicarea schemei CfD nu reprezintă niciun avantaj pentru consumatorii finali".

Reprezentanta HENRO ne-a mai spus că ar fi preferat ca banii din Fondul de Modernizare alocaţi schemei CfD să fi fost folosiţi pentru investiţii în reţele sau în realizarea de noi capacităţi de producţie de energie din surse curate, printre care se numără şi energia nucleară.