SIMPV, ACTIV ÎN MINIMUM 60 DE ZILE Referendum, fără monitorizarea prezenţei

Desfăşurarea simultană a alegerilor pentru Parlamentul European cu referendumul pentru justiţie solicitat de preşedintele Klaus Iohannis naşte în continuare controverse. După ce, iniţial, unii membri importanţi ai PSD au vorbit despre desfăşurarea în secţii separate de votare a celor două scrutinuri, informaţie infirmată de liderul Liviu Dragnea, acum s-a ivit problema monitorizării prezenţei la referendum.

Reprezentanţii partidelor de opoziţie şi cei ai organizaţiilor civice au solicitat ca sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot (SIMPV) să fie folosit şi pentru referendumul pentru justiţie, ţinând cont de faptul că scrutinul se va desfăşura în aceeaşi secţie de votare cu cel al alegerilor europene.

Cristian-Alexandru Leahu, şeful Departamentului legislativ din cadrul Autorităţii Electorale Permanente (AEP) a declarat: "Noi suntem pregătiţi pentru monitorizarea prezenţei la alegerile europene. Infrastructura electronică de la alegeri va fi aceeaşi şi pentru referendum, dar acest lucru trebuie decis de Biroul Electoral Central (BEC), pentru că legea referendumului nu stipulează o monitorizare informatică a prezenţei la vot".

Domnia sa a menţionat că acelaşi lucru a fost solicitat de reprezentanţii opoziţiei şi pentru referendumul pentru familia tradiţională care a avut loc anul trecut, dar, pe lângă faptul că monitorizarea respectivă nu este prevăzută în legea referendumului, pornirea în funcţiune a SIMPV necesită o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 de zile calendaristice.

Declaraţiile lui Cristian Leahu au fost făcute în cadrul unei dezbateri privind desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, eveniment care a fost organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.

Pentru a fi monitorizată prezenţa la referendumul pentru justiţie anunţat de Klaus Iohannis pentru 26 mai, este necesar ca majoritatea membrilor BEC să decidă acest lucru şi să existe timpul necesar pentru anumite ajustări pe care angajaţii Sistemului de Telecomunicaţii Speciale(STS) ar trebui să le facă.

Conform informaţiilor furnizate de către STS în toamna anului trecut, înainte de referendumul privind definirea în Constituţie a familiei tradiţionale, pentru punerea în funcţiune a sistemului informatic central, adaptarea aplicaţiilor software conform cerinţelor operaţionale necesare desfăşurării referendumului şi instalarea sistemului de comunicaţii la nivelul celor aproximativ 18.600 secţii de votare este nevoie de 60 de zile.

Dacă scoatem din ecuaţie faptul că sistemul centralizat este pus în funcţiune pentru alegerile europene şi că sistemul de comunicaţii în secţiile de votare va fi instalat pentru acelaşi scrutin, timpul rămas pentru adaptarea aplicaţiilor software care să preia şi monitorizarea referendumului s-ar reduce considerabil.

Deocamdată preşedintele Klaus Iohannis nu a emis decretul de convocare a referendumului şi întrebarea sau întrebările la care să răspundă cetăţenii chemaţi la urne, ci a înaintat doar data: 26 mai 2019.

Sistemul de monitorizare a prezenţei la vot, ce are nevoie pentru a fi operaţionalizat de o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 de zile, a scos, în anul 2015, aproape 30 milioane de lei din bugetul de stat.

SIMPV a fost elaborat de STS, iar Teamnet International, firmă care a fost deţinută până în anul 2012 de către fostul deputat Sebastian Ghiţă, a furnizat, la alegerile locale din 2016, cele 23.000 de tablete utilizate la scanarea datelor alegătorilor din actul de identitate, în scopul prevenirii votului ilegal. Teamnet International a câştigat achiziţia publică oferind echipamente şi suport în valoare de 29,8 milioane de lei, cu 1,2 milioane de lei mai puţin faţă de preţul estimat de STS.

La agelerile parlamentare din 2016, fiecare secţie de votare a fost dotată cu o tabletă conectată la internet. Operatorul cerea votantului actul de identitate pentru a-i introduce codul numeric personal într-o bază de date electronică. Fiecare carte de identitate era scanată cu ajutorul camerei integrate pe dispozitiv, iar buletinele vechi erau înregistrate după CNP. În cazul în care CNP-ul unei persoane mai fusese anterior folosit în ziua votului, în altă secţie, sistemul emitea o avertizare, eliminând astfel votul multiplu. Sistemul nu împiedică doar frauda electorală, ci arată şi prezenţa exactă la vot în timp real.

La alegerile din 2016, sistemul a identificat 245 de situaţii de posibil vot multiplu.