SINDICATELE ACUZĂ: Autoritatea pentru Reformă Feroviară blochează transportul de persoane pe calea ferată

Transportul feroviar de persoane este în pericol din cauza proiectelor de acte normative iniţiate de funcţionarii Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF), susţin reprezentanţii angajaţilor din domeniu.

După ce Autoritatea a tergiversat, în toamna anului trecut, iniţierea unui proiect de hotărâre de guvern pentru încheiere de către operatorii de transport feroviar (OTF) de persoane a noilor contracte de servicii, anul 2020 a debutat cu un proiect alambicat care a stârnit revolta atât a operatorilor, cât şi a sindicatelor. În urma opiniilor depuse de către OTF-uri şi sindicate până pe 17 ianuarie, proiectul respectiv a fost retras din dezbaterea publică şi, la finalul săptămânii trecute, a fost înlocuit cu altul.

Noul proiect de hotărâre de guvern nu ţine cont deloc de observaţiile făcute de operatorii de pe calea ferată şi nici de opinia sindicatelor. Dacă în proiectul retras în 20 ianuarie contractele de servicii urmau să fie încheiate pe o perioadă de patru ani (de la 1 ianuarie 2020 până la 31 decembrie 2023), în viziunea pusă în dezbatere publică săptămâna trecută, ARF, instituţia din subordinea Ministerului Transporturilor, s-a sucit şi doreşte ca respectivele contracte să fie încheiate numai pentru doi ani (1 ianuarie 2020-31decembrie 2021).

Referitor la acest aspect, Iulian Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă din România (FMLR) - sindicat care a propus ca termenul contractual să fie de 15 ani - a declarat pentru Ziarul BURSA: "Nu înţeleg această reducere la doi ani. Cu cât perioada contractuală este mai mare, cu atât este în favoarea operatorilor autohtoni de transport feroviar de persoane, care au nevoie de credite bancare pentru investiţii în materialul rulant şi pentru modernizare. Dacă iniţial FMLR a solicitat contracte pe 10 ani, apoi a cerut pe 15 ani, pentru a da operatorilor posibilitatea contractării unor împrumuturi pentru investiţii şi pentru achiziţia de material rulant. Legislaţia europeană permite ca termenul maxim pentru contractele de servicii să fie de 15 ani, dar ARF nu a vrut acest lucru. În decembrie 2018, ARF a notificat, iniţial, Comisia Europeană pentru ca termenul contractual să fie de 10 ani, după care, la numai două zile, a revenit şi a întocmit o nouă notificare, pentru doar patru ani. Noua prevedere - de numai doi ani contractuali - nu este în interesul nimănui. Interesul statului este dezvoltarea sistemului, iar acest lucru nu se poate face fără credite".

Domnia sa susţine că băncile din ţara noastră vor fi reticente să crediteze operatorii de transport feroviar de persoane, din cauza perioadei foarte scurte pentru care aceştia derulează contract de servicii publice cu statul român. Liderul FMLR afirmă că împrumutul maxim pe care îl poate primi în acest moment un operator de transport feroviar se ridică la 30 milioane lei, sumă insuficientă pentru nevoile de modernizare şi dezvoltare cu care se confruntă aceşti agenţi economici.

Iulian Măntescu a precizat: "Probabil că noul termen a fost introdus de ARF pe ideea că, la sfârşitul celor doi ani, va avea pregătite documentele pentru atribuirea secţiilor prin licitaţie publică. Iar acest lucru va permite cu doi ani mai devreme liberalizarea pieţei de transport feroviar de persoane din ţara noastră, pătrunderea pe secţii a operatorilor străini din ţările Uniunii Europene dezvoltate din punct de vedere al infrastructurii feroviare şi înlăturarea de pe piaţă a operatorilor autohtoni, inclusiv a CFR Călători. Nu înţeleg de ce ARF face asta pentru că este în dezavantajul ei, ca instituţie a statului care coordonează activitatea din domeniul feroviar".

Nemulţumit de modul în care ARF doreşte să reglementeze transportul feroviar de persoane este şi Gabriel Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR).

Rodrigo Maxim ne-a declarat: "Prin modul în care a acţionat, de la înfiinţarea ei şi până acum, noi considerăm că Autoritatea pentru Reformă Feroviară nu ar trebui să mai existe. Dacă, iniţial, au venit cu un proiect de hotărâre de guvern şi cu contracte de prestări servicii realizate de o firmă de consultanţă juridică, deşi în ARF şi în Ministerul Transporturilor există o armată de consilieri juridici care pot să lucreze la un astfel de act normativ, acum propun o altă bazaconie: termen contractual de numai doi ani. Dacă citiţi cu atenţie contractul de servicii publice propus pentru CFR Călători, vă ia durerea de cap. Există un punct care arată că, dacă operatorii privaţi nu pot să mai desfăşoare, din diferite motive, activitatea pe secţiile pe care noi le-am declarat nerentabile în momentul în care au fost transferate în privat, CFR Călători va fi obligată să asigure continuarea activităţii până la 31 decembrie 2021. O prevedere similară nu există în contractele operatorilor privaţi. Cu alte cuvinte, ARF are de gând să transfere către CFR Călători nerentabilitatea, ceea ce este inadmisibil, deoarece compensaţia, pe care o va oferi companiei publice pentru asigurarea continuităţii activităţii la care va renunţa operatorul privat, nu este suficientă pentru a acoperi pierderile din operarea efectivă a respectivei secţii. Un alt aspect negativ din proiectul de HG este faptul că operatorii de transport feroviar sunt penalizaţi dacă depăşesc cota maximă de profit de 3%. Există o HG care prevede că CFR Călători trebuie să aibă anual, un profit minim de 3%. În ultimii ani noi am avut buget de venituri şi cheltuieli pe pierdere, iar pentru 2020 bugetul prevede o pierdere de 600 milioane lei. ARF nu ne asigură sumele necesare închiderii măcar pe zero a bugetului, dar vrea să ne penalizeze dacă vom avea un profit de peste 3%".

În acest moment operatorii de transport feroviar de persoane mai au un motiv de îngrijorare. Orice zi pierdută fără aprobarea hotărârii de guvern şi fără intrarea în vigoare a noilor contracte de servicii publice înseamnă mai puţine venituri în bugetul operatorilor, fapt care se va răsfrânge negativ asupra activităţii desfăşurate.

Iulian Măntescu, liderul FMLR a precizat: "Este grav ce se întâmplă acum pentru că ne confruntăm cu un vid legislativ, iar operatorii de transport nu primesc momentan niciun ban de la bugetul de stat, deşi a trecut o lună şi 10 zile de la începutul anului. Nu ştiu dacă aceştia îşi vor înceta activitatea şi dacă vor bloca transportul de persoane pe calea ferată, dar este posibil să îşi reducă drastic activitatea până la aprobarea noilor contracte de servicii publice. Riscul este real, dacă ordonatorii principali de credite - Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Transporturilor - nu vor debloca sumele pentru acordarea compensaţiilor, deoarece nu există hotărârea de guvern privind noile contracte".

Domnia sa a subliniat că FMLR va depune amendamente la noul proiect de HG, aşa cum vor depune amendamente şi reprezentanţii operatorilor de transport feroviar, care au cerut contracte pe patru ani şi vor primi doar pe doi ani.

În acest moment, transportul feroviar de persoane din ţara noastră este asigurat de şase operatori: CFR Călători, Interregional Călători, Transferoviar Călători, Regio Călători, Astra Trans Carpatic şi Softrans.