Sindicatele din cadrul CE Oltenia solicită sprijinul Guvernului

Sindicatele din Complexul Energetic Oltenia(CEO) îi solicită premierului şi Ministerului Economiei să găsească soluţii pentru salvarea companiei, conform unui document citat de Gazeta de Sud.

Federaţia Naţională Mine-Energie (FNME) a transmis o scrisoare premierului Ludovic Orban şi ministrului Economiei, Virgil Popescu, în care cere identificarea de soluţii pentru Complexul Energetic Oltenia, companie cu 13.000 de angajaţi, în Dolj, Gorj şi Mehedinţi.

Sindicatele atrag atenţia că România importă energie din ţări unde nu se plătesc certificatele de CO2. De asemenea, la CEO sunt probleme în asigurarea fronturilor de lucru, din cauză că nu au fost aprobate noi exproprieri. Liderii FNME susţin că Ministerul Economiei, principalul acţionar al CEO, ar trebui să fie interesat în a proteja locurile de muncă de la compania pe care o deţine.

"Contradicţiile din Proiectul Strategiei Energetice, Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC) 2021-2030 şi mesajele transmise de dumneavoastră destabilizează pacea socială în rândul salariaţilor care merită siguranţa locurilor de muncă după eforturile depuse pentru asigurarea siguranţei în funcţionarea Sistemului Energetic Naţional. Conform celor menţionate, Complexului Energetic Oltenia (CEO) i se permite funcţionarea până în anul 2030, cu următoarele consecinţe: A. Pierderea a 13.000 locuri de muncă directe şi a altor mii de locuri de muncă din societăţile care lucrează pentru această companie; B. Un viitor sumbru pentru judeţul Gorj (depopulare, scăderea nivelului venitului mediu al populaţiei de aici, scăderea veniturilor UAT-urilor din zonele unde CEO are activitate etc.); C. Creşterea preţului la energia electrică în România cu consecinţe asupra sărăcirii populaţiei şi cu reducere a activităţii economice (afacerile vor migra către zone cu preţ mai mic al energiei), fapt ce va genera şomaj", conform scrisorii care a ajuns la guvern.

O altă problemă a producătorilor de energie electrică din România este, în opinia FNME, politica Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie care este una pro distribuţie şi transport şi împotriva producătorilor, mai arată sursa citată.

"Din preţul final al energiei electrice, producătorul primeşte sub o treime, cu mult mai puţin decât în celelalte ţări, cu toate că la producător sunt costurile cele mai mari. Consecinţa a fost că s-a redus numărul grupurilor energetice care mai pot funcţiona, determinată şi de angajamentele României legate de ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie al anului 2020. Nivelul obiectivului naţional privind ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie al anului 2020 va depăşi 24% (20% media europeană), asumată de Romania în detrimentul populaţiei şi a firmelor care plătesc anual peste 700 milioane de euro pe certificatele verzi datorită schemelor generoase date prin Legea nr. 220 din 27 octombrie 2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, care mai reglementează o aberaţie (pentru perioada 2008-2025, valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi pe pieţele menţionate la art. 10 alin. (1) se încadrează între o valoare minimă de tranzacţionare de 27 euro/certificat şi o valoare maximă de tranzacţionare de 55 euro/certificat; datorită numărului mare de certificate, acestea s-au tranzacţionat aproape de valoarea minimă)", conform adresei semnate de Dumitru Pârvulescu, preşedintele FNME, federaţie reprezentativă în cadrul CEO.

Reprezentanţii angajaţilor susţin că în acest moment nu se întrezăresc soluţii viabile care să garanteze funcţionarea în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional şi care să protejeze producătorii clasici de energie ai statului român.