Sistemul energetic, incapabil să susţină creşterea consumului de electricitate

În condiţiile în care pentru atingerea ţintelor de decarbonare a industriei energetice, vom fi nevoiţi să investim masiv, inclusiv din fondurile alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în crearea unor capacităţi de producere a energiilor regenerabile şi ţinând cont de ambiţiile Comisiei de la Bruxelles privind generalizarea transportului electric, adevărata problemă cu care se confruntă sistemul energetic naţional este modul în care infrastructura din electricitate va rezista creşterii exponenţiale a consumului în următoarele decenii. Specialiştii din energie din ţara noastră nu sunt prea optimişti cu privire la sustenabilitatea acestui consum doar din producţia internă şi nici cu privire la rezistenţa reţelelor electrice actuale, care ar trebui înlocuite în majoritatea lor cu reţele de înaltă tensiune, adaptate nevoilor din ce în ce mai crescute de electricitate ale populaţiei. Pentru modernizarea acestui sistem este nevoie de foarte multe fonduri, de aproape două sau trei ori mai mult decât se alocă anual pentru acest domeniu de activitate. Iar investiţiile trebuie să includă, printre altele, corelarea digitală a cererii cu oferta din domeniul energiei electrice, precum şi construirea unor capacităţi de producţie în zone alte ţării care sunt deficitare din acest punct de vedere, printre ele numărându-se partea de nord şi de est a României.

• Corneliu Bodea, preşedintele CRE: "Avem nevoie de investiţii de 30 miliarde euro în reţelele de transport şi distribuţie"

Susţinerea de către sistemul energetic naţional a unei creşteri exponenţiale a consumului se poate face numai în urma unor investiţii în reţelele de transport şi distribuţie, investiţii care, în următorii zece ani, ar trebui să se ridice la 30 miliarde euro, susţine Corneliu Bodea, preşedinte al Centrului Român de Energie (CRE).

Domnia sa ne-a spus: "Este evident că nu suntem pregătiţi în acest moment, dacă această creştere de consum s-ar manifesta acum sau în termen scurt. Cred că avem la dispoziţie o perioadă de 7-10 ani, în care am avea timp să pregătim reţelele.

Problema nu este asta, ci investirea unor sume enorme în infrastructura de transport şi distribuţie, sume care se vor vedea în preţul final al energiei. Este un motiv pentru care am militat ca sumele obţinute în PNRR - partea de granturi - şi din alte programe europene să fie direcţionate în astfel de investiţii pentru că se va uşura povara pe care consumatorii o vor suporta. Din păcate nu am beneficiat de foarte multă înţelegere. (...) E nevoie de investiţii care depăşesc 20-30 miliarde euro în plus faţă de ceea ce se face în acest moment, când investim anual între 500 milioane şi un miliard de euro. Peste această sumă e nevoie în următorii 10 ani, cu un vârf în urmatorii cinci ani, încă 2 miliarde euro anual. Este nevoie de investiţii în digitalizarea reţelei de transport şi distribuţie pentru transformarea ei în reţea smart pentru a putea face o legătură inteligentă între consumul crescut şi generare, şi în creşterea densităţii reţelelor de înaltă tensiune şi a puterii reţelelor de medie şi joasă tensiune".

Corneliu Bodea afirmă că este nevoie să investim mai degrabă în creşterea capacităţii reţelelor decât în finanţarea unor proiecte de generare de electricitate.

Preşedintele CRE a concluzionat: "În primul rând, noi beneficiem de reţele de joasă tensiune cu lungimi foarte mari, reţele de medie tensiune cu lungimi foarte mari. Infrastructura de înaltă tensiune nu pătrunde adânc în zonele de consum şi de aceea apar gâtuiri pe fluxul de distribuţie a energiei. Infrastructura de înaltă tensiune - de la 110 kilovolţi în sus - este foarte firavă şi nu foarte densă, motiv pentru care este nevoie de investiţii în tensiunea înaltă, să o aducem mai aproape de zonele de consum, să alimentăm trifazat cu putere în joasă tensiune pentru a trece la încălzirea electrică. Acum nu avem reţele trifazate în locuinţe şi nici în blocuri".

• Silvia Vlăsceanu, expert în energie: "E nevoie de un sistem predictibil de producere a energiei electrice"

Riscul sistemic în domeniul energiei electrice poate fi diminuat prin realizarea unui sistem predictibil de producere a energiei, prin construirea unor capacităţi noi de producţie, care să fie cât mai aproape de zonele de consum, susţine Silvia Vlăsceanu, expert în energie.

Domnia sa ne-a declarat: "Consumurile sunt mai mari, iar sistemul energetic e proiectat în urmă cu 100 de ani, cu electrificarea făcuta în anii 40-50. Acum tot ce facem este să îmbunătăţim alimentarea gospodăriilor. (...) Nu, reţelele nu sunt pregătite în clipa de faţă, dacă va continua creşterea consumului de energie electrică. Cererea e mare, oferta e limitată, cantitatea de energie a producătorilor e limitată.

Cea mai mare parte a energiei vine din cărbune, pentru că timp de 30 de ani nu am pregătit capacităţi alternative de producţie, din surse stabile. Nici măcar Hidroelectrica nu a pus în funcţiune multe unităţi în ultimii 30 de ani. Apoi este vorba despre capacităţile de stocare, o poveste care va dura, deoarece tehnologia bateriilor nu este comercială. Proiectul Tarniţa este un pic depăşit; trebuie refăcut, actualizat. (...)Trebuie pregătită ieşirea cărbunelui din procesul de producţie a energiei şi să punem altceva în loc. Nu poţi să pui doar panouri fotovoltaice, centrale eoliene, deoarece acestea produc intemitent energie electrică, sunt dependente de condiţiile atmosferice, iar alimentarea cu energie a consumatorilor trebuie să fie continuă.

E nevoie de un sistem predictibil de producere a energiei electrice şi de capacităţi noi, moderne".

Silvia Vlăsceanu ne-a precizat că este necesară o regândire a sistemului energetic, deoarece nu este normal ca toate capacităţile de producţie - cu excepţia celei de la Iernut - să fie concentrate în sudul ţării şi pentru alimentarea consumatorilor din nord să transporţi energia electrică pe distanţe lungi, ceea ce înseamnă o creştere a pierderilor.

"Sistemul trebuie privit tot timpul ca un întreg: dacă nu ai producţie, nu ai ce transporta. Dacă ai ce transporta, e posibil să nu poţi distribui întreaga cantitate. Nu poţi să separi componentele sistemului energetic. Trebuie gândit totul ca întreg, nu pe bucăţele", a arătat Silvia Vlăsceanu.

Expertul în energie a menţionat că va continua creşterea consumului intern de energie electrică şi că este nevoie de electrificare, dar nu ăn sensul celei făcută în anii 50, ci de investiţii în energiile regenerabile.

Doamna Vlăsceanu a precizat că ritmul în care are lor modernizarea sistemului energetic este destul de lent, din cuaza suportabilităţii facturilor, ştiut fiind faptul că investiţiile în reţele, modernizările şi înlocuirile se regăsesc în tarifele de distribuţie şi transport, tarife care sunt cuprinse în preţul plătit de consumator. De aceea, se acceptă de ANRE doar programe de investiţii care să facă suportabile facturile plătite de către consumatorii finali.

Referitor la avariile grave din reţele, domnia sa a precizat că acestea sunt situaţii ieşite din comun, că astfel de întreruperi pe scară extinsă sunt posibile din cauza interconectării, că ele pot avea oricând loc în Europa şi se propagă rapid, în ciuda limitatoarelor existente pe anumite porţiuni. Dar tocmai interconectarea ne asigură, în baza acordurilor existente la nivel european, că în caz de avarie într-o ţară, vor fi limitate eventualele întreruperi în alimentarea cu energie electrică şi gaze naturale, a concluzionat Silvia Vlăsceanu.

• Ovidiu Demetrescu, expert în energie: "Suntem fragili din punct de vedere al sistemului energetic"

În acest moment, nu suntem pregătiţi să susţinem o creştere exponenţială a consumului de energie electrică, din cauza subdimensionării programelor de investiţii în sistemul energetic şi a decidenţilor politici care iau măsuri ce nu corespund situaţiilor din realitatea domeniului, susţine Ovidiu Demetrescu, expert în energie.

Domnia sa ne-a declarat: "Cu siguranţă vor fi pene de curent accidentale şi aşa numitele curbe de sacrificiu, când se vor deconecta consumatori sau zone pentru a ţine stabil sistemul energetic.

Recent, am închis balanţa pe importul de energie şi s-a închis balanţa preţului la energie pe preţul ultimului producător în sistem, al termocentralelor pe bază de cărbune, care încorporează, sper, preţul emisiilor de CO2 care a crescut foarte mult, datorită aşteptărilor reducerii emisiilor şi plafonului forţat stabilit de către Comisia Europeană. Balanţa e foarte delicată la acest moment şi foarte fragilă deoarece nici importurile nu se pot face în cantităţi nelimitate. Sper să nu trăim să ajungem în clipele în care să nu avem capacitatea de import necesară din cauza reţelelor. Nu am întărit nici sistemul, nici producţia locală de energie şi suntem fragili din punct de vedere al sistemului de energie".

Ovidiu Demetrescu afirmă că, pe lângă subdimensionarea programelor de investiţii, în acest moment ne confruntăm şi cu o lipsă internă a partenerilor, a contractorilor care să facă investiţiile şi că suntem nevoiţi să apelăm la companii din străinătate, fapt ce atrage alocări bugetare mai mari, export de capital, etc. Mai mult, în afară de a face faţă consumului crescut, ne confruntăm cu ţintele privind decarbonarea industriei energetice în condiţiile în care guvernanţii refuză să se uite la componenta de stocaj, precizează domnul Demetrescu.

Ovidiu Demetrescu afirmă: "Pentru mine e de neexplicat că guvernanţii au abandonat proiectul Tarniţa, care este singurul ce poate da o sursă de stocaj care să poată să susţină un consum energetic timp de 24 de ore. Dacă ai această sursă de stocaj, ai ceva. Nu bateriile. Bateriile sunt o joacă: ţin o oră sau două ore, după care nu avem ce să punem în loc".

Domnia sa invită autorităţile la un dialog deschis cu toţi cei din industria energetică, începând cu operatorii din sistem şi ajungând la producătorii şi operatorii de echipamente, pentru întocmirea unui plan investiţional pentru următorii patru sau cinci ani, care să fie racordat nevoilor sistemului naţional de energie. Ovidiu Demetrescu arată că, până la atingerea ţintelor stabilite de Comisia Europeană pentru anul 2050, trebuie să finanţăm investiţiile în energiile regenerabile, în loc să finanţăm în continuare «eficienţa» unor producători care nu s-au restructurat, sau unor unităţi care au fost sinecuri politice.

• Ion Lungu, directorul executiv AFEER: "Regândirea reţelelor de transport şi distribuţie - o prioritate pentru sistemul energetic"

Reţelele de transport şi distribuţie trebuie regândite prin prisma unei creşteri exponenţiale a consumului de electricitate în următoarele decenii, deoarece reţelele actuale au fost structurate având în vedere o creştere liniară a consumului respectiv, susţine Ion Lungu, director executiv al Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Domnia sa ne-a spus: "Până în anul 2030, este necesar să ne ocupă de partea de producere a energiei electrice, deoarece în acest moment înregistrăm preţuri foarte mari din cauza dezechilibrului dintre cerere şi ofertă.

Cererea creşte, iar oferta nu ţine pasul, de aceea importăm foarte multă energie electrică. Imediat, va trebui să ne ocupăm de partea de reţele, care trebuie regândită fundamental. În condiţiile în care avem un consum foarte mare sau crescut de energie electrică, la care se va adăuga numărul crescut de automobile electrice care au nevoie de staţii de încărcare cu putere mare, reţelele de medie şi joasă tensiune sunt total ineficiente. Într-adevăr, vom avea o producţie de energie mai distributivă, deoarece vor apărea mii de zone cu panouri voltaice sau zone eoliene, dar reţeaua va fi regândită total, plecând de la ce este acum. Nu trebuie să facem întăriri ale reţelei pe structura actuală, ci ea trebuie regândită pe ambele paliere. Sistemul de transport al energiei din România are o concepţie bună, dar nu a fost realizat pentru un consum atât de mare. Este greu de presupus că nu se vor face noi reţele".

Directorul executiv al AFEER a precizat, însă, că ne vom mai confrunta cu o problemă, şi anume criza forţei de muncă, deoarece nu sunt destui oameni care să construiască într-un termen rezonabil reţelele şi echipamentele de care avem nevoie.

Ion Lungu a punctat: "Eu consider că suntem capabili să facem trecerea de la ce este acum la ceea ce se vrea. Dar nu sunt optimist, pentru că planuri nu există şi trebuie concepute. Lucrurile astea sunt decizii de durată. Avem nevoie de o strategie, de un plan multianual, de înţelegere între toate forţele politice pentru ca lucrurile să meargă bine. E nevoie de acţiune şi nu doar de planuri pe hârtie. Fereasca Dumnezeu de o cădere totală de energie! Sistemele sunt, într-adevăr, interconectate, cu multe avantaje dar şi dezavantaje. Poate să fie o cădere în lanţ cu consecinţe extrem de grave".

• Dumitru Fornea, secretarul general al CSN Meridian: Energia predictibilă e poluatoare şi e taxată de Uniunea Europeană"

Pentru a reduce riscul cu privire la căderi masive ale sistemului naţional de electricitate, avem nevoie de surse care să producă predictibil cantitatea de energie necesară sau, în lipsa lor, de o interconectivitatea mai mare a sistemului cu cele din ţările vecine, ne-a spus Dumitru Fornea, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian şi reprezentant al angajaţilor din ţara noastră în cadrul Comitetului Economic şi Social European.

Dumitru Fornea ne-a declarat: "Avem probleme de reţea şi de capacitate. Ar trebui să ne îngrijoreze faptul că vom elimina treptat din reţele termocentrale mari de tipul Rovinari, Turceni, Paroşeni. Dacă nu se va găsi o formulă hibridă prin introducerea gazului, mai ales în zona de vest a ţării, atunci ar trebui să avem asigurate interconexiunile intraeuropene pentru consumul necesar de energie. România avea capacităţi mari de producere a energiei electrice, care susţineau o industrie energofagă, iar acum se pare că va ajunge să importe pentru a-şi asigura consumul necesar. Europa este foarte scumpă pentru energie, energia predictibilă e poluatoare, iar UE o taxează. Noi am fi putut să reprezentăm un model la nivel european, dacă am fi continuat investiţiile în energia hidro, cu sisteme de compensare şi asigurare a back-up-ului în cazul unor probleme. Din păcate, am pierdut capacităţi importante şi nu vedem o evoluţie rapidă pentru înlocuirea lor, iar în următorii 10-15 ani vom fi descoperiţi la acest capitol şi vom fi nevoiţi să găsim surse de alimentare cu energie din piaţa externă. Soluţia de urgenţă este interconectarea, chiar dacă există deocamdată riscuri de supraîncărcare a reţelelor din cauza sistemelor diferite de producere a energiei electrice, suprasarcinile neputand fi preluate în totalitate".

Domnia sa a precizat că, din păcate, noile tipuri de consum care apar în reţea sunt în continuare neglijate, deşi ele contribuie din plin la creşterea consumului total de energie.

Dumitru Fornea susţine: "Prin extinderea reţelelor 5G va apărea o nevoie exponenţială de a avea acces la energie pentru tot ce ţine de ele, de infrastructura lor şi consumul de electricitate va creşte substanţial. Europa nu are control asupra propriilor date ceea ce arată o lipsă de capacitate energetică pentru a susţine reţelele de tipul ICT. Se spune că în următorii 10 ani, consumul de energie pentru reţelele de comunicaţii electronice se va dubla şi va ajunge la consumul pentru zona de transporturi. Asta trebuie să ne îngrijoreze. Economia bazată pe date e considerată curată, dar în realitate, ea are nevoie de o energie predictibilă consumată undeva, care produce impact asupra mediului. Acest model este unul al ipocriziei pentru că neglijează informaţiile din exterior".

Domnia sa mai afirmă că, din cauza capacităţilor de stocare redusă pentru energiile regenerabile, a mixului energetic din Uniunea Europeană şi a gestiunii complexe a sistemului energetic bazată pe sisteme informatice, pot apărea oricând disrupţii de energie nu doar din cauza surselor, ci şi din cauza programelor software folosite pentru comanda şi controlul transportului de electricitate.