Majoritatea companiilor din România au iniţiat procesul de transformare digitală a departamentului juridic, apelând în principal la dezvoltarea internă de soluţii tehnologice, relevă un sondaj realizat de D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România. Doar 14% dintre companiile intervievate nu au implementat încă astfel de iniţiative, procent similar cu media înregistrată la nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE), conform unui comunicat transmis redacţiei.
Tehnologia este percepută ca un factor cheie de îmbunătăţire a activităţii juridice, de la automatizarea documentelor şi managementul contractelor, până la gestionarea conformităţii, a proiectelor şi a litigiilor, fiind menţionată de 64% dintre respondenţi.
"Domeniul juridic, perceput adesea ca unul conservator, se află la începutul unei transformări digitale profunde. Adoptarea tehnologiilor emergente, în special a inteligenţei artificiale, nu mai este o opţiune, ci o necesitate pentru a rămâne relevant în peisajul juridic dinamic de astăzi. Sarcini complexe şi consumatoare de timp, precum analiza contractelor sau generarea de documente, pot fi acum automatizate, avocaţii putând să se concentreze pe aspectele mai strategice ale cazurilor. Este important însă de subliniat că tehnologia nu va înlocui avocatul, ci îl va ajuta şi îi va îmbunătăţi activitatea. Astfel că, avocaţii trebuie să fie pregătiţi să se adapteze rapid la aceste schimbări, să înveţe noi competenţe şi să colaboreze cu tehnologia pentru a oferi clienţilor lor cele mai bune servicii / soluţii posibile", a declarat Anda Rojanschi, Partener D&B David şi Baias.
Transformarea digitală a departamentului juridic înregistrează progrese, dar acestea variază de la un domeniu de activitate la altul, consideră două treimi dintre reprezentanţii companiilor din România (vs 55% ECE). Doar 14% (16% la nivel regional) dintre respondenţi observă progrese semnificative în întregul departament juridic.
Instrumentele de tehnologie sunt folosite eficient sau foarte eficient în domenii precum managementul resurselor de învăţare, managementul contractelor, gestionarea conformităţii şi administrarea aspectelor organizatorice.
Pe de altă parte, peste jumătate dintre respondenţi afirmă că departamentul juridic din cadrul propriilor companii încă nu utilizează inteligenţa artificială, platformele de revizuire a documentelor sau instrumentele pentru managementul proiectelor.
În ceea ce priveşte externalizarea activităţilor juridice, respondenţii din România sunt mai rezervaţi în comparaţie cu omologii lor din ECE. Cu toate acestea, ei externalizează într-o proporţie mai mare decât media regională soluţionarea litigiilor, aspectele legate de proprietatea intelectuală şi de dreptul muncii.
Îmbunătăţirea satisfacţiei clienţilor interni este considerată unul dintre cele mai mari beneficii ale transformării departamentului juridic, urmat de reducerea costurilor şi creşterea eficienţei.
Principalele bariere în calea transformării activităţii departamentului juridic sunt rezistenţa la schimbare, lipsa bugetului şi a resurselor şi competenţelor necesare.
De altfel, cele mai mari provocări cu care se confruntă departamentele juridice sunt menţinerea nivelului de calitate a serviciilor cu mai puţine resurse, înţelegerea şi satisfacerea nevoilor diferitelor părţi interesate, precum şi cadrul de reglementare în schimbare.
Opinia Cititorului