SORIN MAREŞ ROŞU: "Nu suntem de acord cu scăderea bugetului PAC 2021-2027"

Actualizare - Doina Topală, CEC Bank: "Finanţările acordate de CEC sectorului agricol au crescut cu 22%, în primele şapte luni din 2019"

CEC Bank a acordat finanţări de 2,1 miliarde de lei pe segmentul agricol în anul 2018, iar în primele şapte luni din anul curent, cifra a crescut cu 22%, ajungând la 2,6 miliarde de lei, conform doamnei Doina Topală, director al Direcţiei IMM din cadrul instituţiei creditoare, care menţionează că banca pe care o reprezintă este singura din ţara noastră care are un produs de finanţare a achiziţiilor de terenuri agricole pe o perioadă de 20 de ani.

Doamna Topală precizează că împrumutul este oferit pe această perioadă doar dacă e garantat cu alte imobile sau terenuri aflate în proprietatea împrumutatului.

"Dacă trebuie să ne ajutăm şi cu garanţia FNGCIMM, creditul este acordat pe 10 ani", a punctat doamna Topală.

În virtutea parteneriatului pe care îl are cu Fondul European de Investiţii, CEC Bank oferă şi alte faclităţi, cum sunt garanţiile reduse, garanţia COSME etc.

Doamna Topală aminteşte că CEC Bank funcţionează din 2005 ca bancă comercială, iar de atunci a reuşit să obţină o cotă de piaţă de 7,6%. "Am ajuns aici având creditul bancar drept component principal al activului bilanţier", spune reprezentatntul CEC, adăugând: "Căutăm să cuprindem în sfera de creditare agenţi economici din toate ramurile de activitate, dar în pricipal din agricultură şi din domeniile conexe acesteia. Căutăm să fructificăm cea mai mare reţea de unităţi teritoriale pe care o are banca - 1026 în prezent, din care jumătate sunt situate în mediu rural".

A.V.

---

Actualizare - Marian Vişu Iliescu, Lapar: "Nu suntem de acord cu plafonarea subvenţiilor"

Membrii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) nu sunt de acord cu plafonarea subvenţiilor, după cum a spus Marian Vişu Iliescu, director executiv al Ligii. Acesta a subliniat: "Membrii LAPAR reunesc peste 1,5 milioane de hectare de teren şi dorim să ne extindem. Cel mai bine pentru interesul fermierului şi pentru toate sectoarele este să ne coalizăm şi să reprezentăm România cu succes. În cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) ne-am exprimat clar precizând că nu suntem de acord cu plafonarea subvenţiilor. De asemenea, am cerut ca dezvoltarea rurală să accentueze fenomenul de procesare a materiei prime ca să ajungem la produsul finit, cu care să venim în faţa consumatorului".

E.O.

---

Actualizare - Ionel Arion, Preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro: "Ţara noastră, exemplu negativ în ceea ce priveşte acapararea terenurilor"

Ţara noastră este, astăzi, dată drept exemplu negativ în ceea ce priveşte acapararea terenurilor, un procent foarte mare din teritoriul României fiind deţinut de entităţi străine, susţine Ionel Arion, Preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

Conform domniei sale, piaţa şi viaţa agricolă în România este polarizată, România deţinând 30% din fermele din UE.

R.R.

---

Actualizare - Dănuţ Păle, Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor: "Fac apel la elaborarea unui program de ţară practic"

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor este o entitate în care "nu prea există culoare politică", potrivit vicepreşedintelui acesteia, Dănuţ Păle, care precizează că întotdeauna a avut discuţii cu reprezentanţii tuturor celor care lucrează în agricultură, în industria alimentară şi silvicultură. Domnia sa spune: "Am venit la acest eveniment ca să ascult producătorii tocmai pentru ca să văd care sunt realităţile din teritoriu. Fac apel la toţi reprezentanţii din federaţii, confederaţii, la tot ce înseamnă Executiv, să elaboreze un program pe ţară, dar nu numai pe hârtie, ci şi practic, şi să vină cu o idee coerentă în Parlament pentru a adopta legi simple, aplicabile, care să fie în beneficiul fermierilor".

A.V.

---

Actualizare - CLAUDIU COADĂ, AFIR: "Rata de absorbţie a fondurilor prin PNDR 2014-2020, circa 50%"

Rata de absorbţie a fondurilor alocate prin PNDR 2014-2020 a ajuns la circa 50%, a anunţat Claudiu Coadă, director general adjunct în cadrul AFIR. "Ne aflăm în procesul de implementare a proiectelor prin PNDR în viteză maximă", a subliniat domnia sa, adăugând că plata netă este de 4,7 miliarde euro, din cele 9,5 miliarde euro alocate. Claudiu Coadă şi-a exprimat speranţa ca până la finalul perioadei de implementare a proiectelor să se ajungă la o absorbţie de peste 90%.

Conform domniei sale, printre investiţiile prevăzute să fie realizate din suma menţionată, se numără modernizarea a 329.000 de ha din reţeaua de irigaţii, refacerea a peste 3000 de drumuri comunale, instalarea a 11.000 de tineri fermieri, implementarea a 748 de km de drumuri forestiere, realizarea a mai mult de 1000 de km de reţea de apă şi 2.989 de km de reţea de canalizare. De asemenea, din banii absorbiţi prin PNDR 2014-2020 a fost sprijinită activitatea agricolă desfăşurată pe mai bine de 400.000 de hectare de teren şi finanţaţi 84.490 de fermieri.

Claudiu Coadă a mai spus că ţara noastră nu are niciun fermier declarat neeligibil, întrucât condiţiile artificiale care au reprezentat o problemă au fost definite mai bine şi aplicate ca atare.

E.O.

---

Actualizare - Sorin Mareş Roşu, Secretar de Stat în cadrul MADR: "Nu suntem de acord cu scăderea bugetului PAC 2021-2027"

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) nu este de acord cu scăderea bugetului alocat Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027, având în vedere cerinţele suplimentare care se impun fermierilor, a precizat Sorin Mareş Roşu, Secretar de Stat în cadrul MADR.

Domnia sa a precizat că noua PAC vine cu multe provocări şi dacă pentru primul pilon prevede o creştere a fondurilor alocate, pentru pilonul 2 este prevăzută o reducere a acestora cu 16%, de la aproximativ 8 miliarde euro la 7,6 miliarde euro.

R.R.

---

Peste 150 de persoane şi-au anunţat participarea la conferinţa de astăzi "Afaceri în Agricultură", organizată de Grupul de presă BURSA la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR)

Printre temele care vor fi abordate de reprezentanţii autorităţilor şi asociaţiilor de profil se numără provocările industriale din domeniul agricol, contribuţia acestui sector la economie, sistemul de îmbunătăţiri funciare, surse de finanţare a fermierilor, comerţul cu produse agricole, identificarea de noi pieţe pentru produsele româneşti în vederea creşterii competitivităţii sectorului agroalimentar, dublul standard al produselor din piaţa autohtonă, agricultura bio, criza forţei de muncă din domeniu, digitalizarea şi tehnologizarea agriculturii, precum şi cadrul legislativ din sector.