SORIN OPREA, AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG: "Ţara noastră - sub media europeană la consumul de cannabis"

• Interviu cu domnul Sorin Oprea, chestor de poliţie, director Agenţia Naţională Antidrog

Reporter: Care sunt statisticile privind consumul de droguri, în special cannabis, din ţara noastră?

Sorin Oprea: Potrivit celor mai recente date, furnizate de "Studiul în populaţia generală", realizat de Agenţia Naţională Antidrog, în anul 2016, în România, cele mai experimentate droguri în rândul populaţiei generale (15-64 ani) sunt: cannabisul cu o prevalenţă de 5,8%, tranchilizantele şi sedativele utilizate fără prescripţie medicală - 3,9% şi noile substanţe psihoactive cu o prevalenţă de 2,5%.

În ceea ce priveşte consumul de-a lungul vieţii, în cadrul preferinţelor românilor, urmează cocaina - cu 0,7%, LSD - cu 0,7%, ciupercile halucinogene - cu 0,7%, ecstasy - cu 0,5%, inhalantele - cu 0,3%, ketamina - cu 0,3%, heroina - cu 0,3% şi amfetaminele - cu 0,3%.

Consumul de cannabis a fost şi cel mai consumat drog în ultimul an (3,2% au declarat că au consumat cannabis în ultimul an), dar şi în ultima lună - 1,4%.

Precizăm că ţara noastră se află sub media europeană în ceea ce priveşte consumul de cannabis.

Reporter: În Canada s-a legalizat consumul de cannabis în scopuri recreative. Cum vedeţi acest demers?

Sorin Oprea: Începând de anul acesta, Canada este unul dintre statele care au legalizat consumul de cannabis în anumite condiţii, dar înainte de a discuta despre această problemă pentru o ţară din America de Nord, aş face referire la două concepte care circulă la nivel internaţional. Mă refer la conceptul de decriminalizare şi la conceptul de legalizare. În acest moment, se promovează aceste idei cum că acest tip de substanţă şi anume tetrahidrocannabinol, substanţă activă din planta cannabis, nu ar fi atât de dăunătoare, tocmai în ideea de a promova conceptele de care spuneam. Decriminalizarea dă posibilitatea unei persoane să deţină o anumită cantitate pentru uz personal, fără a fi incriminată, şi, a doua, care este nivelul superior, legalizarea, în sensul că se pot cumpăra produse de cannabis fără ca acestea să fie sub controlul statului respectiv. Noi avem experienţă vastă în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, cunoştem bine, şi din relaţiile cu partenerii străini că în momentul de faţă, chiar dacă s-au efectuat studii cu privire la efectele cannabisului la nivelul persoanei, nu există un studiu care să aibă concluzii absolute, adică să spună că aceste substanţe au efecte directe asupra a ceea ce înseamna sănătatea umană. Au existat anumite tipuri de analize care au condus la unele idei, că ar exista ameliorări în cadrul anumitor afecţiuni. Nici noi nu negăm lucrul acesta. În cadrul Agenţiei, avem medici care se ocupă de asistenţa conumatorilor de droguri şi în România, din ce am observat din statisticile ultimilor ani admiterea la tratament este solicitată în special de consumatorii de cannabis. Este un indicator pe care noi l-am luat în calcul având în vedere faptul că odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, s-a creat acel concept de "justiţie terapeutică", dând posibilitatea consumatorului de droguri, care deţine o cantitate mică în vederea consumului propriu, să poată să acceseze unul dintre serviciile de asistenţă şi tratament. În acest context, există o creştere a numărului de beneficiari pe care îi avem. Nu acesta este principalul motiv, cu siguranţă şi alţi consumatori, din proprie iniţiativă, au venit să se adreseze specialiştilor noştri, tocmai fiind afectaţi de efectele acestei plante. O analiză foarte serioasă arată că înmulţirea admiterilor, a celor două componente, fie că vin din referirea către centrele noastre, de către Parchet, pe de o parte şi, pe cealaltă parte, a acelor consumatori care vin din proprie iniţiativă, ne creează imaginea acestui fenomen. Nu vreau să trec mai departe fără să amintesc de un lucru foarte important, acela că aceste tipuri de curente la nivel internaţional dau o stare populaţiei, prin inducerea unor idei că planta nu este agresivă pentru om. Sunt mulţi dintre cei care consumă care au aceste tipuri de discurs, că drogurile, mă refer la cannabis, nu sunt periculoase, că sunt droguri uşoare, dar sunt exemple multiple, care arată că degradarea din punct de vedere fizic, dar mai ales psihologic, din cauza cannabisului sunt evidente.

Revenind la întrebarea dumneavoas­tră privind legalizarea consumului de cannabis în Canada. În momentul de faţă este o problemă, pentru că ei deşi au stabilit o serie de modificări legislative care să le permită acest lucru, sunt în dezbatere mai multe teme. Am înţeles că încă nu se ştie vârsta de la care se permite consumul, de asemenea nu ştiu cum să procedeze cu cei care consumă cannabis şi conduc autovehicule, se încearcă iniţierea unor centre de testare a consumului de cannabis să vadă dacă se pot urca la volan ulterior. În acest context, Canada a făcut un pas important către legalizarea ca şi celelalte state, aici mă refer la statele componente ale SUA, la Uruguay, care a legalizat de acum câţiva ani de zile pe acest curent internaţional care a dat posibilitatea cetăţenilor să utilizeze cannabisul în scop recreaţional, pentru că aici apar cele două diferenţe. Specialiştii discută despre aceste componente, cannabisul utilizat în scop medical şi cannabisul utilizat în scop recreaţional. Aici apar zonele de divergenţă. În momentul în care te gândeşti să utilizezi o plantă în scop medical, lucrurile sunt favorabile, te gândeşti că utilizezi ceva pentru binele omului, cum este şi morfina, care se foloseşte pentru ameliorarea durerilor. În acest context, este clar că folosirea cannabisului în scop recreaţional trebuie analizată foarte atent. Aici aş face o referire, care în momentul acesta este intens dezbătută la nivel internaţional. Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Biroul de Droguri şi Criminalitate, are o poziţie categorică privind legalizarea cannabisului, în sensul că ONU are o rezoluţie aprobată în anul 1961, unde cannabisul este pe lista de substanţe interzise. Atunci apare o contradicţie flagrantă, dacă Organizaţia are acest document prin care interzice folosirea cannabisului la nivel mondial, şi tu ca stat ai ratificat convenţia respectivă, cum poţi să legalizezi? Practic, încalci o convenţie a Naţiunilor Unite. De aici contradicţiile şi poziţiile antagonice între state. Statele Unite şi Canada, care a aprobat recent legalizarea cannabisului, ar trebui să vină cu explicaţii pe această temă. În momentul de faţă utilizarea cannabisului în Canada dă posibilitatea dezvoltării turismului, vor fi persoane care vor merge special în Canada să utilizeze cannabisul în scop recreaţional. Aceeaşi poziţie, într-un sens mai restrâns o are şi Olanda, care prin coffee-shop-urile respective spun că monitorizează atent consumul. Acolo consumul ar trebui realizat în spaţii special destinate, dar, de fapt, consumatorii de cannabis îşi iau cantitatea respectivă şi ies cu ea din coffee-shop. Din punctul nostru de vedere, şi aici mă refer la cel al viziunii specialiştilor Agenţiei Naţionale Antidrog, dar şi ca idee de politică publică pe componenta de legalizare a cannabisului, cred că ar trebui foarte atent privită această situaţie şi de asemenea trebuie rezolvată această contradicţie apărută între prezenţa liberă pe piaţă a unui drog şi faptul că ai ratificat o convenţie care aparţine Naţiunilor Unite şi care interzice acest lucru.

Reporter: Cum vedeţi iniţiativele legislative care susţin legalizarea consumului în scopuri medicinale a cannabisului în ţara noastră?

Sorin Oprea: Circuitul ilicit al plantelor, substanţelor şi preparatelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop este reglementat de Legea nr. 339 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de H.G. nr. 1915/ 2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor actului normativ precizat.

Utilizarea medicală şi distribuţia substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope este reglementată de legea mai sus-amintită, la capitolul VII şi în capitolul VI din normele metodologice de aplicare a acesteia.

Reporter: În anumite culturi există consumul spiritual de cannabis, adepţii considerând că nu sunt afectaţi. Aş dori să ştiu care este părerea unui specialist.

Sorin Oprea: Drogurile sunt consumate pentru că dau anumite stări, acest lucru este clar. În momentul de faţă, specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog şi-au dat seama că în momentul în care promovează acţiunile de prevenire, mă refer aici la informare, educare şi conştientizare, în special în rândul tinerilor, vin cu acele date: modalitatea de debut în consum, care sunt efectele, stările date de consum şi ulterior apariţia fenomenului de degradare din punct de vedere fizic şi psihic. Aceste componente intră într-o analiză foarte atentă, în sensul că fiecare drog are diferite efecte, iar noi doar punem pe masă adevărul. Stările pe care le ai sunt diferite de la o persoană la altă, ele intră într-o categorie cu criterii generale, dar variază de la o persoană la alta. Atât categoria de risc, în care intră şi cannabisul, precum şi categoria de mare risc, unde intră cocaina, heroina, LSD şi altele, sunt foarte atent monitorizate cât să ştim exact cum iniţiem campaniile de prevenire. Ceea ce este foarte serios, pornind de la esenţa întrebării pe care aţi adresat-o, că sunt ţări care au astfel de tradiţie şi cultură spunând că acest consum de cannabis duce către spiritualizare. Este o dezbatere pe această temă, gândindu-te că, practic, în momentele acelea de consum, trăirile res­pective pot conduce la ideea că te duc la atingerea unor alte stări, vezi anumite lucruri, se întâmplă anumite situaţii pe care, în mod normal, nu le-ai putea trăi, dar toate au o limită. Este clar că acest consum progresiv, după o anumită perioadă de timp, instalează dependenţa. Dependenţele pot fi foarte rapide, în cazul drogurilor care, în momentul de faţă, sunt prezente pe piaţă pentru că sunt droguri de tip sintetic, şi mă refer aici la noile substanţe psihoactive, etnobotanicele, care dau dependenţă rapid. Apariţia acestor substanţe a venit să înlocuiască drogurile consacrate, cum este heroina. Populaţia consumatoare constantă de heroină a făcut o mişcare şi a trecut pe acest tip de substanţe, având efecte similare, şi datorită accesibilităţii, disponibilităţii pe piaţă şi preţului. În momentul în care îţi dai seama că acest debut în consum poate la început îţi dă stări pe care nu le explici, ulterior poate deveni atât de problematic, încât s-ar putea ca după al doilea sau al treilea consum să ai probleme foarte serioase. Noi facem conştientizarea într-un mod proactiv, noi mergem pe o idee foarte clară, şi anume a conştientiza faptul că eşti victima unei iluzii. Aceste aspecte prind mult mai bine decât interdicţia şi negarea. De ce am schimbat acest mod de abordare a lucrurilor? Pentru că, în momentul de faţă, nivelul de informare este unul extins, toată lumea are acces la internet, unde afli absolut orice. Cum să vii să-l cointeresezi pe cel cu care discuţi faţă în faţă? Ştiind exact care sunt consecinţele unui asemenea traseu, de la debutul consumului, la permanentizarea consumului şi la degradarea fizică şi psihică. Cam acestea sunt traseele pe care trebuie să le avem foarte clar în atenţie şi inclusiv pentru cei care se gândesc că pot creşte spiritual uitilizând droguri, să se gândească că drumul acesta are un singur final, nu există rezolvare. Sunt plante care îţi dau anumite stări, sunt alte tipuri de substanţe sintetice care creează acele stări, dar toate acestea capătă un sens negativ, în momentul în care ele sunt utlizate. Unele dintre ele, a doua sau a treia oară când sunt consumate, devin problematice pentru cei pe care le consumă. Sfatul nostru pentru cei care se gândesc să acceseze anumite zone sau dimensiuni necunoscute, să nu utilizeze substanţe halucinogene sau psihotrope care îi pot duce către un drum de pe care nu se mai pot întoarce.

Reporter: Aveţi vreun sfat pentru consumatori?

Sorin Oprea: Sfatul nostru, al specialiştilor din agenţie, este următorul, acela că există un cumul de factori care trebuie avut în vedere în momentul în care te gândeşti la problematica drogurilor. Drogurile nu reprezintă doar anumite substanţe, ele reprezintă un fenomen. Pornind de la prima plantă cultivată, din Columbia, până la ultimul cosumator care reuşeşte să se reabiliteze. Tot acest traseu, de la producţie, stocare, distribuire, consum, instalarea dependenţei, apoi accesarea de servicii şi ulterior lupta cu reabilitarea, este un fenomen complex, pe care trebuie să-l aibă în vedere. Cei care se gândesc foarte serios să reflecteze asupra problematicii, să conştientizeze că, o dată început, cu greu poţi renunţa la consum, iar ceea ce spun specialiştii este faptul că îţi rămâne în minte toată viaţă ceea ce ai greşit o dată.

A consemnat RALUCA GĂINĂ