SPECIALIŞTII, DESPRE LUMEA DE DUPĂ PANDEMIA DE COVID-19 Eşecul total al sistemului va da naştere unei noi economii

Criza prin care trecem din cauza pandemiei de coronavirus are efecte pe care nimeni nu le-ar fi putut prezice cu ceva vreme în urmă: lanţurile de aprovizionare globale au perturbări majore, cererea, consumul, investiţiile şi exporturile au scăzut masiv în doar câteva săptămâni, iar mobilitatea este grav afectată din cauza restricţiilor.

O analiză realizată de Asia Times Financial aduce în atenţie faptul că nimeni nu mai pariază, acum, pe o redresare economică în formă de L (cu o încetinire peristentă), ca să nu mai vorbim de una de tip V (rapidă). Orice proiecţie a evoluţiei Produsului Intern Brut global (PIB) în 2020 ajunge în teritoriu negativ, conform sursei.

În economiile industrializate, unde aproximativ 70% din forţa de muncă se află în sectorul serviciilor, nenumărate companii vor eşua, iar colapsul financiar va eclipsa Marea Depresiune. Într-un astfel de context, numai în SUA rata şomajului este aşteptată să ajungă în curând la 32%.

Oxfam, confederaţie care se concentrează pe atenuarea sărăciei globale, estimează că, la momentul la care pandemia va trece, peste jumătate din populaţia lumii de 7,8 miliarde de oameni ar putea trăi în sărăcie.

Potrivit celui mai optimist scenariu pentru 2020 lansat de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), care, în opinia specialiştilor, cu siguranţă nu va mai fi de actualitate la sfârşitul primăverii, comerţul global se va reduce cu 13%. Un alt scenariu OMC, considerat mai realist, este mai sumbru şi anticipează că schimburile comerciale globale vor scădea cu 32% anul acesta.

Analiştii spun că în prezent nu asistăm doar la un scurt circuit al globalizării, ci la un şoc cerebral extins la circa trei miliarde de oameni conectaţi, ceea ce va avea consecinţe politice şi de altă natură, neprevăzute.

În curând, spun analiştii, ne vom confrunta cu trei dezbateri majore, care se întrepătrund: gestionarea (în multe cazuri foarte proastă) a crizei; căutarea modelelor viitoare şi reconfigurarea sistemului mondial.

• Pandemia, "un accelerator de particule"

Analizele care privesc viitorul model economic sunt tot mai multe şi anticipează că acesta ar trebui să se rotească în jurul următoarelor axe: inteligenţă artificială; procese de fabricaţie automatizate; energie solară şi eoliană; transfer de date de mare viteză 5G; nanotehnologie.

Potrivit Asia Times Financial, China, Japonia, Coreea de Sud şi Taiwan, dar şi anumite state europene sunt foarte bine poziţionate pentru ceea ce urmează.

Plamen Tonchev, şeful departamentului pentru Asia din cadrul Institutului de Relaţii Economice Internaţionale din Atena (Grecia), arată că este posibilă reorganizarea - pe termen scurt - a iniţiativelor chineze "Belt and Road" ("Centura şi drumul"), prioritizând investiţiile în energie, exporturi de panouri solare, reţele 5G şi mai noul "Health Silk Road" ("Drumul Mătăsii" care are în centru sectorul sanitar).

Într-un astfel de cotext, pandemia de Covid-19 este consierată de specialişti un "accelerator de particule", care consolidează tendinţele ce se dezvoltau deja. "China a demonstrat deja întregii lumi că dezvoltarea economică sub un sistem controlat nu are vreo legătură cu democraţia liberală din Occident", scrie sursa amintită, adăugând: "Pe partea de pandemie, China a demonstrat - de asemena întregii lumi - că oprirea răspândirii Covid-19 poate fi realizată prin impunerea unor controale stricte, catalogate de Occident ca fiind draconice şi autoritare, însoţite de o abordare ştiinţifică strategică".

În contrast cu ceea ce s-a întâmplat în China, măsurile luate în Ocicident, în special de bănci, generează orizonturi sumbre. După cum susţine o analiză realizată de specialişti din Marea Britanie, "este posibil ca în nicio parte a lumii băncile să nu fie suficient de puternice ca să-şi îndeplinească noul rol de salvatori. Niciunul dintre sistemele majore de creditare nu a fost vreodată testat la stres pentru un scenariu care presupune o îngheţare economică profundă, care să dureze luni de zille".

Conform sursei, sistemul financiar global se va prăbuşi în situaţia în care carantina va dura mai mult de trei luni, ceea ce poate provoca eşecul sistemului economic.

Analiza atrage atenţia că sunt presiuni majore pe toate băncile de pe Wall Street care le-au oferit companiilor petroliere credite bazate pe valorificarea întregii producţii la preţuri de peste 50 de dolari barilul. Aceste credite ajung la scadenţă, iar societăţile de profil nu le vor putea acoperi în condiţiile în care preţul ţiţeiului s-a prăbuşit. Astfel, spune sursa, situaţia băncilor americane va deveni tragică, mai ales că specialştii preconizează că nici recentul acord de reducere a producţiei OPEC+ nu va duce cotaţiile petroliere la mai mult de 25 de dolari barilul.

Acesta este doar începutul, iar situaţia se va agrava, conform specialiştilor, care avertizează: "Corporaţii majore, precum Boeing Co., vor intra în faliment, iar împrumuturile bancare acordate acestora vor fi şterse. Pe măsură ce datoriile vor fi şterse, băncile vor avea probleme mari".

Analiştii mai spun că măsurile de susţinere anunţate de banca centrală a SUA (Fed), care presupun injecţii majore de lichidităţi, vor avea un efect distrugător. În opinia lor,

"Fed a pierdut controlul ofertei de bani" în SUA, ceea ce va genera hiperinflaţie într-un moment în care producţia se prăbuşeşte, economia fiind blocată.

Conform sursei, cercurile oamenilor de afaceri din New York sunt absolut îngrozite şi insistă că, în cazul în care SUA nu reiau imediat activitatea economică, crizele următoare vor duce la un colaps de o amploare care nu a existat în istorie, cu consecinţe nebănuite.

• National Observer: "În loc să reconstruim trecutul, trebuie să construim prezentul şi viitorul"

Publicaţia canadiană National Observer scrie că, în faţa unui şoc economic, poate a venit timpul unei schimbări majore, care înseamnă un viitor creat fără experienţele anterioare ale societăţii moderne.

"Chiar dacă suntem tentaţi să încercăm să reconstruim trecutul, trebuie să fim realişti şi să construim prezentul şi viitorul", scrie sursa, aducând în atenţie cele spuse de Tom Rand, investitor în tehnologie curată, într-o carte publicată anul acesta: "A privi în oglinda retrovizoare nu este cel mai bun mod de a te orienta către locul în care te duci".

Astfel, îndemnul pentru guverne este să urmărească stimularea unei economii cu mai puţină poluare şi mai multă rezistenţă.

• Microsoft anticipează că pandemia va schimba pentru totdeauna modul în care lucrăm şi învăţăm

Gigantul american Microsoft Corp. a dezvăluit săptămâna trecută mai multe date privind modul în care este utilizată aplicaţia sa Teams, preconizând că pandemia de coronavirus este un moment de cotitură care va schimba pentru totdeauna modul în care lucrăm şi învăţăm.

Producătorul de software a informat că cererea pentru aplicaţia sa Teams a crescut în toată lumea, luna trecută, sărind de la 32 de milioane de utilizatori activi zilnici la 44 de milioane, în numai o săptămână. Microsoft subliniază că tot mai multe persoane folosesc capacităţile video şi de întrunire online ale Teams, compania înregistrând un record zilnic de 2,7 miliarde de minute de întâlnire într-o singură zi, în creştere cu 200% faţă de cele 900 de milioane de minute atinse la jumătatea lunii martie - momentul la care multe întreprinderi s-au orientat către lucrul de la distanţă.

Microsoft a constatat că persoanele din Norvegia şi Olanda sunt mult mai dispuse să recurgă la apeluri video, cu o proporţie de aproximativ 60%, comparativ cu 38% în SUA şi 47% în Marea Britanie.

Luând în calcul aceste evoluţii, Microsoft estimează că pandemia va schimba lucrurile pentru totdeauna, că acesta este un moment de cotitură pentru modul în care lucrăm şi învăţăm, şi nu vom reveni niciodată la modelul anterior.

• 37% din locurile de muncă din SUA permit lucrul de acasă

În condiţiile în care economia americană s-a oprit în mare parte ca răspuns la pandemia de coronavirus, respectiv în baza măsurilor de distanţare socială menite să stopeze răspândirea virusului, milioane de americani au început să lucreze de acasă.

Un studiu realizat de Biroul Naţional de Cercetare a Forţei de Muncă din SUA, care evaluează impactul economic al distanţării sociale, arată că doar 37% din locurile de muncă din Statele Unite permit lucrul de la distanţă.

Potrivit studiului, industria educaţiei are cel mai mare număr de locuri de muncă ce permit lucrul de acasă, ceea ce poate fi un semnal bun pentru viitor, având în vedere costurile pentru întreţinerea unităţilor de învăţământ şi a campusurilor.

Analiza menţionează că sectoarele cele mai afectate de măsurile de distanţare socială sunt restaurantele şi ospitalitatea, unde numai 4% din locurile de muncă permit lucrul la distanţă. Alte industrii cu procente extrem de mici de muncă la distanţă includ retailul, construcţiile, agricultura, transportul şi depozitarea, conform sondajului.

Studiul mai arată o legătură puternică între posturile care permit lucrul de la distanţă şi veniturile salariale mari: "Cei cu ocupaţii care permit munca de acasă câştigă de obicei mai mult. Dacă presupunem că toate ocupaţiile implică acelaşi număr de ore de muncă, cele 37% de posturi din SUA care permit în mod plauzibil lucrul de la domiciliu reprezintă 46% din totalul salarial".

• Gallup: Trei din cinci angajaţi din SUA care lucrează de acasă vor să continue munca la distanţă cât mai mult posibil

Lucrătorii americani îşi fac treaba din ce în ce mai mult de acasă ca urmare a carantinei impuse de pandemia de coronavirus, iar un sondaj realizat recent de compania de consultanţă Gallup Inc. arată că aceştia preferă tot mai mult experienţa muncii de la domiciliu.

Gallup urmăreşte de la jumătatea lunii martie modul în care lucrătorii americani s-au adaptat perturbărilor din viaţa lor şi de la locurile de muncă, constatând că procentul celor care beneficiază de flexibilitate din partea angajatorului sau de opţiuni de lucru la distanţă a crescut de la 39% la acel moment la 57% într-un sondaj de opinie realizat în intervalul 30 martie - 2 aprilie.

O proproţie de 62% dintre americanii angajaţi spun în prezent că lucrează de acasă în timpul crizei, procent care s-a dublat de la jumătatea lunii martie.

Potrivit Gallup, trei din cinci lucrători din SUA care şi-au făcut treaba de acasă în timpul pandemiei de coronavirus ar prefera să continue să lucreze de la distanţă cât mai mult posibil, odată ce restricţiile de sănătate publică vor fi ridicate. În schimb, 41% ar prefera să revină la locul de muncă, aşa cum făceau înainte de criză, conform analizei.