Reorganizarea Direcţiei Antifraudă, decisă de către ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, este salutară, a subliniat, ieri, în cadrul celei de-a 14-a ediţie a Conferinţei Anuale de Fiscalitate EY România, Emanuel Băncilă, avocat la Radu şi Asociaţii.
Domnia sa a declarat: "Referitor la restructurarea Direcţiei Antifraudă, în primul rând, toată lumea este familiară cu mutarea contestaţiilor fiscale din cadrul ANAF în cadrul MFP. Cred că se discută de cel puţin un an despre această schimbare şi cu toate că proiectul de lege a trecut de Camera Deputaţilor, nu este, încă, în vigoare, din păcate. Existenţa unei structuri obiective, din afara ANAF, este o necesitate, având în vedere procentul foarte mic de soluţionare favorabilă a contestaţiilor fiscale în favoarea contribuabilului. Ministrul de Finanţe a anunţat restructurarea Direcţiei Antifraudă. Dacă ne uităm puţin în spate, din perspectivă istorică Direcţia Antifraudă a luat naştere ca urmare a restructurării Gărzii Financiare. Ea are ca scop controlul operativ şi, chiar dacă direcţia Antifraudă se află în cadrul ANAF, şi este subordonată preşedintelui ANAF, de foarte puţine ori s-a văzut, în practică, o coordonare între cele două structuri. De foarte multe, aşadar, ori ne-am confruntat cu controale care ţin de controlul de fond, fie el inopinat sau un control care să cuprindă toate taxele şi impozitele contribuabilului. (...). Din perspectiva noastră, această reorganizare a ANAF-ului prin includerea şi coroborarea între cele două structuri a activităţii de control, este salutară".
Totodată, avocatul susţine că s-a confruntat şi cu situaţii în care Direcţia Antifraudă a venit în control, şi a întocmit un proces verbal, care nu este un titlu de creanţă, contribuabilul trebuind, astfel, "să devină inventiv ca să achite respectivele sume".
• Mihaela Mitroi, EY România: "2019 a fost anul OUG 114 şi, din nefericire, aceasta va produce efecte şi în 2020"
Anul 2019 a fost anul OUG 114, care, din nefericire, a provocat anumite evenimente pe plan fiscal şi economic, la noi în ţară, din cauza căreia ne-am trezit în luna noiembrie cu un deficit de 3,57%, şi care, din păcate, va continua oricum să îşi facă efectul şi în 2020, susţine Mihaela Mitroi, Partener, Departamentul de Asistenţă Fiscală şi juridică, din cadrul EY România.
Domnia sa a declarat, ieri, la cea de-a 14-a ediţie a Conferinţei Anuale de Fiscalitate EY România: "Pe plan extern au apărut o serie de directive care vor fi implementate şi în România, printre care se numără şi directiva europeană privind avertizorii de integritate, adică denunţătorii. Aceasta (n.r. directiva) va trebui să fie transpusă în România până în 2021 cu anumite derogări până în 2023. Aceste persoane, avertizorii de integritate, suntem practic cu toţii. Oricare dintre noi: angajaţi, persoane care nu neapărat au statut de angajaţi, dar care au informaţii sau suspiciuni suspiciuni cu privire la încălcarea unor norme ale UE şi care nu vizează neapărat doar chestiuni legate de fiscalitate, ci şi protecţia mediului sau a consumatorului, achiziţiile publice ş.a.m.d".
În perioada următoare, ţara noastră va trebui să creeze proceduri şi condiţii de raportare pentru aceste persoane, a mai spus doamna Mitroi.
Reprezentantul EY România a amintit şi de convenţia multilaterală care "modifică, practic, toate tratatele de evitare a dublei impuneri", adăugând că sunt, deja, 88 de jurisdicţii care au semnat convenţia, iar dintre acestea 25 au şi ratificat-o.
Mihaela Mitroi a mai explicat: "La nivel european, sunt o serie de directive europene care au apărut în 2019 sau care au apărut în 2018 şi au fost implementate în 2019 sau directive care vor fi transpuse în 2020, şi vorbim aici de directiva privind spălarea banilor (transpusă prin Legea 129), vorbim despre Directiva ATAD (1 şi 2), despre directiva privind detaşările, despre cea privind pensia ocupaţională (care a fost, deja, transpusă în România), despre cea privind arbitrajul cu privire la tratatele de evitare a dublei impuneri şi vorbim şi despre directiva privind aranjamentele agresive transfrontaliere. Sunt, aşadar, multe acte normative care au, şi vor avea un efect, asupra vieţii noastre de zi cu zi".
• Alex Milcev, EY România: "SAF-T va fi funcţional în vara lui 2021"
Sistemul SAF-T(Standard Audit File for Tax) va fi funcţional în vara anului viitor, dacă lucrurile vor merge normal, este de părere Alex Milcev, Partener, lider al Departamentului de Asistenţă Fiscală şi juridică, din cadrul EY România.
Anul trecut, reprezentanţii ANAF anunţau că, până la finele anului 2020, vor introduce SAF-T pentru toţi operatorii economici.
În acest context, domnul Milcev a declarat, ieri, în cadrul Conferinţei Anuale de Fiscalitate organizată de EY România: "Se poate vorbi mult despre digitalizare şi automatizare în domeniul fiscal. Ideea implementării SAF-T nu este nouă, în Europa fiind şapte state care aplică acest standard în mod oficial, precum şi altele care folosesc sisteme similare. Statele UE care aplică, deja, SAF-T sau un sistem similar au început prin implementarea lui în cazul marilor contribuabili, au continuat apoi cu cei mici şi mijlocii, iar unele au ajuns acum la microîntreprinderi. Cei de la MFP şi de la ANAF ştiu foarte bine această problemă şi s-a iniţiat, încă de anul trecut, o licitaţie publică pentru a pune la punct SAF-T în România. Este un pas foarte important pentru că faza de discuţii, începută în urmă cu aproximativ doi ani, a fost depăşită şi suntem acum în faza în care lucrurile vor lua o turnură serioasă. Părerea mea este că, dacă ne facem treaba cum trebuie, acest sistem va fi funcţional în vara anului 2021. Trebuie, însă, să urmărim cu mare atenţie implementarea SAF-T, deoarece ne va afecta pe toţi în 2021, 2022, maxim 2023, este viitorul fiscalităţii pentru care avem exemple inclusiv în estul Europei (Polonia etc.), nu doar în vestul continentului".
SAF-T este un standard internaţional promovat de OECD, care a venit cu ideea armonizării, într-o anumită măsură, a posibilităţilor de raportare, este un standard internaţional de interacţiune între contribuabili şi autorităţile fiscale, a mai explicat domnia sa.
În cazul României, concret, este vorba despre interacţiunea dintre contribuabilii persoane juridice, momentan, şi ANAF, mai exact comunicarea datelor în timp real sau cvasi-real, în scopul unui control mai eficient.
Atât pentru contribuabili, cât şi pentru administraţiile fiscale, deopotrivă, SAF-T presupune o transparentizare dramatic crescândă; eficientizarea procesului de control, precum şi reducerea dramatică a marjei de eroare, a spaţiului de manevră sau a flexibilităţii, strict în cazul contribuabilului, a conchis reprezentantul EY România.