SRI NU MAI POATE FACE INTERCEPTĂRI PENTRU PROCURORI Curtea Constituţională intervine în "binomul" DNA-SRI

I.P.
Ziarul BURSA #Anticorupţie / 10 martie 2016

Curtea Constituţională intervine în "binomul" DNA-SRI

Pentru că nu mai pot folosi resursele operaţionale ale SRI, procurorii cer zeci de milioane de euro pentru desfăşurarea activităţii de investigare

-----------

Actualizare 19:35 Raluca Prună: "Guvernul a lucrat la o OUG pe tema interceptărilor, iar mâine va fi adoptată"

Raluca Prună, ministrul Justiţiei, a declarat astăzi că Executivul a lucrat la o ordonanţă de urgenţă privind interceptările şi mâine seară, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Cabinetul condus de Cioloş o va adopta.

"Guvernul a lucrat la o ordonanţă de urgenţă, a făcut-o împreună cu Parchetele, cu Ministerul Public, DIICOT şi DNA. Mâine avem CSAT şi mâine seară Guvernul va adopta această ordonanţă de urgenţă", a afirmat Prună, la Palatul Victoria.

Ministrul a mai spus că ţara noastră se află astăzi în situaţia în care nu are altă infrastructură în materie de interceptare a comunicaţiilor decât cea de la SRI, soluţia fiind folosirea acesteia cu eliminarea oricărei intervenţii umane din partea celor de la Serviciul Român de Informaţii şi cu intervenţia exclusivă a procurorului şi a poliţiei judiciare.

(S.A.)

--------

Actualizare 16:45 Augustin Zegrean: "Nimeni nu poate fi condamnat doar pe înregistrări"

Preşedintele CCR Augustin Zegrean a declarat joi că nimeni nu poate fi condamnat doar pe înregistrări, transmit televziunile de ştiri.

Acesta a specificat că "lucrurile merg înainte" şi că "nimeni nu va scăpa de pedeapsă".

Augustin Zegrean a specificat că niciun dosar nu va fi afectat de decizia privind interceptările.

(I.D.)

------

Actualizare 13:26 SRI: "Decizia CCR are impact asupra securităţii naţionale"

Serviciul Român de Informaţii a publicat, pe site-ul instituţiei, un comunicat în care arată că decizia CCR privind interceptările are impact asupra securităţii naţionale.

"Curtea Constituţională decide în numele legii. Aşa începe orice decizie a Curţii Constituţionale din România. Din acest motiv, Serviciul Român de Informaţii nu a comentat, nu comentează şi nu va comenta decizia CCR care declară articolul 142 din Codul de Procedură Penală neconstituţional", a declarat directorului SRI, Eduard Hellvig, potrivit unui comunicat de presă.

"Pentru Serviciul Român de Informaţii, principalul instrument în misiunea noastră în serviciul cetăţenilor este Legea. Din acest motiv, noi vom pune în aplicare această decizie şi orice altă hotărâre prezentă sau viitoare a Justiţiei. SRI va rămâne şi în mandatul meu o instituţie fermă în respectarea tuturor deciziilor instanţelor şi a statului de drept", arată comunicatul.

"Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile.

Am convingerea că toate celelalte instituţii au maturitatea şi responsabilitatea de a compensa acest recul. Asigur pe această cale toţi partenerii instituţionali că vor beneficia în continuare de sprijinul necondiţionat al Serviciului nostru.

Consider că este datoria mea, în calitate de director, să mă asigur că, în perioada ce urmează, Serviciul Român de Informaţii îşi va adapta direcţiile de acţiune în raport cu provocările mediului de securitate, urmărind îndeplinirea tuturor obiectivelor de securitate cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale existente", a declarat directorul SRI, potrivit comunicatului.

-----------

Actualizare 11:14 Administraţia Prezidenţială: Şedinţă CSAT, vineri, pe tema deciziei CCR

Administraţia Prezidenţială confirmă că CSAT se va reuni vineri în şedinţă pe marginea deciziei CCR privind interceptările.

Potrivit sursei citate, după şedinţa CSAT preşedintele Klaus Iohannis va face declaraţii de presă.

---------------

Organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnică în sistemul naţional, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale a României. Europarlamentarul Monica Macovei susţine că motivarea deciziei Curţii suspendă, practic, interceptările de orice fel, în orice cauză, până la momentul în care DNA şi DIICOT vor avea echipamentele şi oamenii pentru a face propriile înregistrări, filaje, iar România riscă să devină pentru o bună bucată de vreme "raiul infractorilor şi al crimei organizate", oprind anchete transfrontaliere, făcute în cadrul cooperării europene în materie penală.

Curtea Constituţională a României (CCR) susţine că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.

Având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, CCR constată că este obligatoriu ca acestea să se efectueze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă măsurii respective, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată: "În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esenţiale într-un stat de drept: viaţa intimă, familială şi privată şi secretul corespondenţei. (...)

Aşadar, standardul constituţional de protecţie a vieţii intime, familiale şi private şi a secretului corespondenţei impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis şi previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operaţiunile care constituie ingerinţe în sfera protejată a drepturilor".

În opinia CCR, opţiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, este justificată. Opţiunea nu se justifică însă în privinţa includerii sintagmei "alte organe specializate ale statului", neprecizate nici în cuprinsul Codului de procedură penală şi nici în cuprinsul altor legi speciale.

Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ci şi de "alte organe specializate ale statului".

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma «ori de alte organe specializate ale statului» din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate", preciza CCR. Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarităţii, preciziei şi predictibilităţii, întrucât "nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor"

DNA: "Eficienţa activităţii de supraveghere tehnică ar putea să scadă semnificativ"

Conducerea DNA a transmis ieri Ministerului Justiţiei o adresă în care spune că este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu 130 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu peste 10 milioane de euro.

Potrivit DNA, asigurarea acestor resurse condiţionează desfăşurarea, în continuare, cu aceeaşi eficienţă, a activităţii de investigare a infracţiunilor de corupţie, de către DNA.

Reacţia DNA vine în urma modificării reglementărilor privind realizarea activităţilor de supraveghere tehnică, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR), prin care s-a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile articolului ce reglementează punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, din actualul Cod de procedură penală.

În prezent, Direcţia Naţională Anticorupţie cooperează în vederea realizării activităţilor de supraveghere tehnică cu Serviciul Român de Informaţii (SRI), care asigură suport logistic şi tehnic pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio - video şi localizarea prin mijloace tehnice.

Procurorii DNA susţin: "În situaţia în care, după publicarea deciziei menţionate (n.r. a CCR) în Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaţionale ale SRI, va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale DNA pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de corupţie. În acest scop, s-a realizat o evaluare preliminară a volumului de activitate al DNA din perspectiva activităţii de supraveghere tehnică, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrală a tuturor activităţilor de punere în executare a mandatelor emise de judecătorii de drepturi şi libertăţi, fiind identificate următoarele necesităţi:

- achiziţionarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale - cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro;

- achiziţionarea de logistică în materia interceptării comunicaţiilor - cost estimat de aproximativ 415.000 euro;

- detaşarea unui număr suplimentar de 130 de lucrători de poliţie judiciară care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicaţiilor interceptate, să realizeze supravegheri operative şi înregistrări ambientale în spaţii publice sau private - cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este în realitate mai mic, pentru că, prin detaşare de la Ministerul Administraţiei şi Internelor la DNA se realizează o economie corespunzătoare în bugetul ministerului);

- atribuirea / achiziţia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucureşti în proximitatea sediului central al DNA (suprafaţa utilă de minim 1.000 - 1.500 mp şi loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) - cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an;

- achiziţionarea unui număr de 30 autovehicule de diferite tipuri - cost estimat de aproximativ 650.000 euro;

- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că aceşti poliţişti dobândesc în timp cunoştinţele specifice activităţii de supraveghere tehnică - cost estimat 200.000 euro.

Suma totală astfel calculată se ridică la aproximativ 10.415.000 euro".

Pentru aceste estimări, procurorii DNA au avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul SRI, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. "În situaţia în care ar fi necesare achiziţii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creşte în mod substanţial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar", mai precizează procurorii DNA, menţionând: "Raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achiziţie, precum şi pentru selecţia şi pregătirea personalului, în perioada imediat următoare, eficienţa activităţii de supraveghere tehnică ar putea să scadă semnificativ, cu impact corespunzător asupra finalităţii investigaţiilor efectuate în aceste cauze. Estimăm că activitatea ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menţionate anterior".

DIICOT: Decizia CCR presupune înfiinţarea unui serviciu tehnic pentru care este nevoie de 20 de milioane de euro

DIICOT va solicita Ministerului Justiţiei promovarea unei ordonanţe de urgenţă de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita înfiinţarea serviciului tehnic al Direcţiei, având în vedere decizia CCR privind neconstituţionalitatea unor reglementări privind realizarea activităţilor de supraveghere tehnică.

DIICOT precizează într-un comunicat de presă: "Această modificare va impune achiziţia de echipamente tehnice specifice şi detaşarea iniţială a unui număr de 200 de lucrători de poliţie în cadrul DIICOT, precum şi asigurarea trainingului acestora. Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susţinută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unităţi specializate de parchet în acelaşi demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiştii în domeniu. Precizăm că nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Direcţia nu deţine niciun mijloc tehnic şi niciun specialist desemnat".

Potrivit sursei citate, aceste necesităţi au devenit urgente o dată cu publicarea motivării deciziei CCR pe site-ul instituţiei, motivare din care rezultă că organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI nici măcar pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnică în sistemul naţional.

"În aceste condiţii, dat fiind faptul că DIICOT nu beneficiază de poliţie judiciară proprie şi nici de un Serviciu Tehnic adecvat necesităţilor Direcţiei, trebuie dată eficienţă dispoziţiilor art. 15 din Legea 508/2004 sau textului corespunzător din proiectul de lege de modificare a Legii 508/2004", se mai arată în comunicat.

DIICOT precizează că în calculul preconizat trebuie avut în vedere că instituţia nu deţine niciun mijloc tehnic de interceptare şi că, în 2015, peste 60% din mandatele de supraveghere tehnică au fost operaţionalizate prin SRI.

"'Conducerea DIICOT va aduce la cunoştinţa Ministerului Justiţiei lămuriri cu privire la necesitatea promovării actului normativ prin care să fie amendată legea de organizare a DIICOT şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma ce urmează a fi determinată. (...) În cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaţionalizate prin SRI. În consecinţă, după publicarea Deciziei CCR va fi necesară alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism", adaugă sursa citată.

PÎCCJ: S-au identificat soluţiile pentru continuarea activităţii de urmărire penală, în urma deciziei CCR

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Interne au identificat soluţiile necesare pentru continuarea activităţii de urmărire penală în cauzele în care se apelează şi la mijloacele de investigaţie la care face referire decizia CCR privind efectuarea interceptărilor, pentru a nu fi afectată celeritatea şi eficienţa soluţionării dosarelor.

"Conducerea Ministerului Public a luat act de motivarea deciziei Curţii Constituţionale din data de 16 februarie 2016 potrivit căreia prevederile art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituţionale. Decizia este obligatorie şi, pe cale de consecinţă, procurorii o vor respecta întocmai", informează un comunicat al PÎCCJ.

Potrivit sursei citate, s-a decis efectuarea unei analize periodice a eficienţei soluţiilor identificate şi a impactului asupra activităţii de urmărire penală la nivelul Ministerului Public.

Ludovic Orban: "Eu cred că DNA are nevoie de suport tehnic"

Deputatul liberal Ludovic Orban a afirmat ieri că DNA are nevoie de suport tehnic pentru a putea să deruleze anchetele, "acolo unde nu se va permite folosirea tehnicii Serviciului Român de Informaţii şi unde nu se va mai permite SRI să efectueze aceste interceptări".

"Eu cred că DNA are nevoie de suport tehnic. În anumite speţe, conform Constituţiei şi după cum se vede şi din hotărârea CCR, poate (DNA - n.r.) beneficia de această susţinere logistică tehnică în derularea anchetelor, iar acolo unde nu se va permite folosirea tehnicii SRI şi unde nu se va mai permite SRI să efectueze aceste interceptări cu siguranţă DNA trebuie să-şi creeze capabilităţile pentru a putea să deruleze anchetele", a precizat Orban, la Palatul Parlamentului. Reacţia sa vine ca urmare a deciziei CCR privind interceptările.

"Parlamentul, în urma deciziei CCR, este obligat să modifice textul de lege astfel încât să fie în conformitate cu prevederile constituţionale, aşa cum consideră Curtea Constituţională", a afirmat Orban.

Macovei: "Probele făcute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie să rămână valabile"

Probele făcute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie să rămână valabile, pentru că la data efectuării lor au fost constituţionale, iar neretroactivitatea este un principiu constituţional, declară europarlamentarul Monica Macovei.

Domnia sa a declarat: "Toţi specialiştii în drept penal ştiu că regulile de procedură penală nu retroactivează şi nici nu sunt supuse principiului legii mai favorabile (legea penală mai favorabilă se aplică numai în cazul în care infracţiunea pentru care o persoană a fost condamnată este abrogată, şi niciodată regulilor de procedură penală). De aceea, mă întreb de ce Curtea Constituţională declară neconstituţionale interceptările, filajele, etc. făcute anterior acestei decizii, pentru că acestea au fost constituţionale la data la care au fost efectuate. Probele făcute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie să rămână valabile, pentru că la data efectuării lor au fost constituţionale, iar neretroactivitatea este un principiu constituţional. Acesta este principiul stabilităţii juridice în orice societate democratică, aşa cum a decis CEDO în mod repetat. Dosarele în care probele esenţiale sunt bazate pe interceptări sunt vulnerabile, în urma deciziei CCR publicate astăzi (miercuri - n.r.)".

Fostul ministru al Justiţiei spune că dosarele aflate în anchetă - fie pe corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, crimă organizată, trafic de droguri, de fiinţe umane, de armament - se vor închide dacă interceptările sau alte mijloacele de supraveghere secretă sunt mijloacele de probă vitale sau fac legătura între probe de altă natură: "Dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată vor avea aceeaşi soartă, vor fi şi acestea închise din aceleaşi motive. Anchetele pe infracţiuni de omor şi alte infracţiuni grave vor fi de asemenea închise, pentru că şi în aceste cazuri se folosesc în unele situaţii mijloace de supraveghere secretă, unde suportul tehnic este asigurat de SRI. CCR a permis ca decizia să fie folosită ca temei de revizuire şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare înaintea publicării deciziei în Monitorul Oficial. Altfel spus, cei care au aflat de pronunţarea deciziei, cunoscând opinia CCR de neconstituţionalitate, şi până astăzi, când a fost publicată, au putut ridica excepţii de neconstituţionalitate, ca să scape de condamnare"

Dumbravă (CSM): Văd necesitatea profesionalizării CCR

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că este adeptul profesionalizării Curţii Constituţionale a României (CCR) şi că aceasta ar trebui scoasă, încetul cu încetul, de sub umbrela numirilor politice.

Horaţius Dumbravă a precizat: "Vine un moment extrem de important de noi numiri la CCR, trei numiri, de către preşedintele României, Camera Deputaţilor şi Senatul României. Eu văd necesitatea profesionalizării Curţii Constituţionale a României, să încercăm să scoatem încetul cu încetul de sub umbrela numirilor politice şi să punem accent - vorbesc şi de societate, dar de cei care numesc până la urmă - pe un proces de numire transparent, pe bază de competenţă. Acei candidaţi care se duc în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului, dar şi cei pe care îi va examina preşedintele României, dacă vor fi mai mulţi candidaţi, să aibă cel puţin la bază o competenţă în a intra într-o cauză de contencios constituţional".

Acesta a spus că s-ar putea ca după ce va exista o Curte Constituţională profesionistă lucrurile să se schimbe faţă de situaţia actuală, dar a ţinut să sublinieze că, inclusiv în condiţiile de faţă, "deciziile CCR trebuie respectate, trebuie puse în practică, aici nu există nicio discuţie"

Opinia Cititorului ( 14 )

  1. si asa scapara hotii

    Executati Ex Voiculescu 60 mil si cu 20 va cumparati ce va trebuie.

    Curtea constitutionala este consecventa. Nu le stiu toate deciziile dar prin decizia de a folosi la referendumul de demitere al presedintelui listele de la alegerile parlamentare, ni l-au bagat pe gat pe Basescu, prin decizia de a nu se aplica confiscare extinsa inainte de 2012 s-au asigurat ca hotilor din regimul de trista amintire nu li se poate aplica confiscarea extinsa iar acum prin acesta decizie inoportuna si facuta stramb scot/invalideaza probe reale din dosare. Curte Contitutionala s-a facut de ras suficient si daca se mai preteaza si la mizeria cu alegerea in doua tururi cred ca rostul acestei institutii trebuie rediscutat. Horatiu Dumbrava are dreptate cu profesionalizarea membrilor curtii insa practica postdecembrista ne-a demonstrat ca ca profesionalizare este doar inlocuirea alor lor cu ai nostri.

    1. DECIZIA aia de la referendum era conform regulilor pe care USL-ul le stabilise inainte de referendum,

      Prostii si-au dat seama apoi ca nu le iese si au incercat sa schimbe regulile in timpul jocului. 

      Asa am avut inca doi ani un presedinte in firea lui.

      Cand il vezi pe Iohannis nu te apuca nostalgia dupa Basescu? 

      Minciuna cu pragul, minciuna cu presedintele normal, sigur ca nu am nici o nostalgie. Intre Johannis si Basescu este diferenta dintre un intelectual si un ghiolban smecher si hotoman. Am evoluat ca tara. Curios termen nostalgie, ca nuca in perete.

      Stefan Minea de la CCR a fost nevoit sa publice o erata in numele unui asa-zis cvorum, pentru ca cei din USL sa fie prostii de care spui.

      Adica printr-o fapta penala, votul romanilor a ajuns la coș.

      Când îl vezi pe Iohannis după Băsescu te gândești la expresia din lac în puț. 

      nostalgia dupa unul care are doar interese de gasca.Il doare in cot de tara

    s_a facut voia elenei udrea

    Nebunii au dreptul la cuvint. Si ce cuvinteaza ei? Constatam ca se intrec in a secreta si a face cele mai timpite nebunii. Gaozarilor si gaozarelor care zic ca ne conduc, sau ne-au condus, sau au pretentia sa ne conduca, in frunte cu CCR, nu le-a ajuns perioda dictaturii comuniste si cauta sa duca pe culmi nebanuit de prapastioase spionarea omului de catre unii oameni. Urmarea a fost ca serviciile speciale de urmarire a cetateanului au capatat o dezvoltare si niste proportii care i-ar face sa paleasca de invidie si pe cei mai animalici comunisti, realizatorii sistemului tortionar de altadata. Toate acestea, bineintele, pentru binele cetateanului si, bineinteles, pe spinarea cetateanului. Si iata, se vorbeste de miliarde!

    Cetateanu-le indiferent, trezeste-te si analizeaza!, ca trasul pe roata practicat altadata va fi fost floare la ureche pe linga perpetua sclavie ce ti-o pregatesc, invesmintat in idei inaltatoare, nebunii astia. Analiza trebuie sa fie simpla: Ce n-a fost bun din ce a fost? Cum se rezolva de catre oameni normali eventualele deficiente?

    1. in loc de binom veti avea un hexanom sau cam asa.

      Da, asa este.

      Vom cumpara telefoane cu baterii mai mari si asta e viata.

    HOTARARE de.ce-i competenti.............:

    1.) Completarea ORGANIGRAMEI Institutiei DNA .....si transferarea (scriptica si daca e posibil partiala) a suportului tehnic si a personalului din cadrul serv.SRI si care s-a ocupat in cea mai mare parte de solicitarile DNA,/DIICOT 

    2,)Elaborarea unui cadru normativ clar (asa cum cere CCR) a sarcinilor noilor persoane traqnsferate pentru strict actiuni legate de cererile procurorilor de la DNA.(derulare de anchete) 

    Toate aceste actiuni organizatorice se pot face intr-o saptamana..

    Intr-o perioada de timp.de.............se pot gasi alte masuri organizatorice definitive  

    se pot disponibiliza insi de la sri, se face econ. la bugetul de 400 mil euro si se transefra bani la parchete...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Aug. 2024
Euro (EUR)Euro4.9754
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2123
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8414
Gram de aur (XAU)Gram de aur358.6134

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
hipo.ro
energyexpo.ro
roenergy.eu
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb