Standard&Poor's a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3, cu perspectivă stabilă

Agenţia de rating Standard&Poor's a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung şi scurt în valută şi în moneda locală, la BBB-/A-3, cu perspectivă stabilă, informează Ministerul Finanţelor Publice, printr-un comunicat remis, vineri redacţiei.

Menţinerea ratingurilor României se datorează continuării procesului de consolidare fiscală şi scăderii gradului de îndatorare externă a României, precum şi perspectivelor relativ solide de creştere economică, potrivit agenţiei de evaluare financiară.

Calificativele sunt constrânse de cadrul de guvernanţă, un nivel relativ scăzut al PIB pe cap de locuitor de 9.600 de dolari, şi nivelul încă ridicat, deşi în scădere, al datoriei în valută a sectorului privat, care poate limita politica monetară.

S&P notează că Romania a intrat în recesiune tehnică în prima jumătate a anului 2014, cu două trimestre consecutive de contracţie economică, provocată în primul rând de nivelul redus al investiţiilor, determinat în special de nivelul scăzut de absorbiţie a fondurilor europene. Din acest motiv, agenţia anticipează că creşterea economică a României va încetini în acest an la 2,2%.

Totuşi, pentru perioada 2014-2017, S&P prognozează o creştere medie a PIB de 2,7%, cu o îmbunătăţire treptată a cererii interne, în pofida declinului populaţiei şi a factorilor care inhibă creşterea, precum infrastructura necorespunzătoare.

Totodată, agenţia consideră că în anul 2014 România îşi va îndeplini ţinta de deficit bugetar de 2,2% din PIB, iar nivelul datoriei publice va continua să se menţină sub 40% în următorii trei ani. S&P notează totuşi că cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare din acest an pare să aibă loc în trimestrul al patrulea, ceea ce ar putea conduce la o alocare necorespunzătoare a resurselor.

Pentru 2015, S&P consideră că în absenţa unor măsuri de compensare a veniturilor pierdute prin reducerea cu 5% a contribuţiilor de asigurări sociale va duce la un deficit bugetar de 2% din PIB, peste ţinta de 1,4%. Pe termen mediu, obiectivul guvernului de a reduce în continua deficitul va fi probabil susţinut de redresarea cererii interne.

Agenţia nu anticipează deficite bugetare mari în România, în viitorul previzibil, dar consideră că, în ansamblu, calitatea cheltuielilor publice din România este sub nivelul optim. România nu a fost capabilă să cheltuiască eficient şi efectiv fondurile post-aderare de 23 de miliarde de euro alocate de UE pentru perioada 2009-2013.

Această situaţie a fost determinată atât de constrângerile bugetare legate de cofinanţarea proiectelor, cât şi de capacitatea slabă de administrare.

În ceea priveşte riscurile potenţiale generate de situaţia geopolitică actuală, agenţia consideră că acestea sunt reduse, având în vedere nivelul scăzut al relaţiilor de natură economică şi comercială ale României cu Rusia şi Ucraina.

Continuarea procesului de consolidare fiscală, a reformelor finanţelor publice şi a restructurării întreprinderilor de stat în perioada următoare ar putea conduce la acţiuni de îmbunătăţire a ratingului acordat României de către Standard&Poor's.

Riscurile la adresa estimării S&P de creştere a economiei României includ menţinerea la un nivel scăzut a gradului de absorbţie a fondurilor europene, amplificarea incertitudinilor geopolitice şi un nivel sub aşteptări al investiţiilor străine directe.

Un alt risc ar putea fi redresarea sub aşteptări a creditării sectorului privat de către băncile străine cu operaţiuni în România, la care creditele neperformante se află încă la un nivel ridicat de 17,2% din total.

Introducerea de noi taxe în anumite sectoare, cum este taxa pe construcţii speciale de 1,5% din valoarea brută a acestora, ar putea afecta potenţialul de creştere, prin reducerea atractivităţii pentru investiţii.

Creşterea cererii interne ar putea mări deficitul de cont curent în perioada 2014-2017, către 2,5%-3% din PIB, dar agenţia se aşteaptă ca nivelul acestuia să fie sub nivelul anterior crizei.

S&P estimează că datoria externă va continua să scadă în viitorul previzibil, iar acumularea de rezerve, în timp, va duce la aprecierea cursului leului, justificată de creşterea productivităţii.

Diferenţele economice regionale din România sunt în continuare substanţiale, parţial din cauza conexiunilor feroviare şi rutiere limitate. În numeroase cazuri, infrastructura nedezvoltată a dus la investiţii mai scăzute ale sectorului privat în sectorul comercial, care a frânat dezvoltarea.

Agenţia mai notează că acordul preventiv cu FMI, care a reprezentat până acum o ancoră a politicii guvernamentale, se va încheia în 2015 şi ar putea să nu fie reînnoit. Perspectiva ca România să intre în zona euro în 2019 ar putea fi un element important de stabilitate a politicilor, dar adoptarea monedei euro nu este obligatorie.

S&P nu anticipează că alegerile prezidenţiale vor afecta performanţele economice, dar continuă să considere că guvernanţa din România este un element care constrânge ratingurile.

Perspectiva stabilă a ratingurilor României arată faptul că riscurile de modificare a calificativelor sunt în mare parte echilibrate.

Ratingurile ar putea fi îmbunătăţite dacă programul de consolidare bugetară, de reformare a finanţelor publice şi restructurarea companiilor publice vor fi îndeplinite cu succes.

În schimb, ratingurile pot fi revizuite în scădere dacă ar reapărea dezechilibrele externe, dacă stabilitatea sectorului financiar ar slăbi sau dacă deficitele bugetare ar creşte semnificativ.