Stolojan: Ieşirea din criză a României va fi mai dificilă decât ne închipuim

Ieşirea din criză a României va fi mai dificilă decât se anticipea-ză, întrucât ţara a intrat în criză "absolut dezarmată" din punct de vedere al politicii monetare şi fiscale, singura şansă fiind realizarea reformelor, a declarat, recent, Theodor Stolojan, membru în Parlamentul European. "De data aceasta, spre deosebire de deceniul precedent, respectiv perioada 1991 - 1999, România nu mai are nicio altă şansă să prevină alte riscuri decât să facă ceea ce trebuie, reforme", a spus Stolojan în cadrul conferinţei "Privind spre viitor: România şi strategie Europa 2020".

El a explicat că politicile macroeconomice ale României nu au reuşit să gestioneze echilibrul extern, iar depăşirea vulnerabilităţilor create la mijlocul anului 2008 s-a făcut prin producerea altor riscuri, precum costul finanţării externe a statului.

Oficialul Parlamentului European a arătat că majorarea cu 1% a dobânzilor pe piaţa internaţională înseamnă pentru România un miliard de euro risc suplimentar de dobânzi.

"România nu mai are timp de a tărăgăna reformele esenţiale. (...) România este în prezent la 31-32% cu resursele fiscale (ponderea veniturilor fiscale în PIB - n.r.), în timp ce media din UE ajunge la 39-40% sau mai mult. Treaba nu se rezolvă de la sine", a mai spus Stolojan, citat de Mediafax.

În ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea, pentru care statele UE vor trebui să aloce conform noii agende 3% din PIB până în 2020, Stolojan a lăsat să se înţeleagă că în România conceptul se bazează mai degrabă pe imitaţie decât pe inovare.

"Studiile recente arată că imitaţia inteligentă este mult mai răspândită decât inovarea. Nu vreau să dau mai multe detalii", a continuat Stolojan.

El a menţionat că cele mai importante criterii pe care trebuie să se bazeze România în continuare sunt creşterea competitivităţii şi productivităţii.

"Orice alt subterfugiu nu ne face decât rău", a concluzionat membrul Parlamentului European.

• Stolojan: Din cauza Greciei, România va trece mai târziu la euro

Perspectivele pentru aderarea la zona euro s-au schimbat odată cu criza din Grecia, din cauza căreia România va adopta mai târziu moneda unică europeană, nu înainte de a îndeplini reformele pe termen mediu, a declarat Theodor Stolojan.

"Cei care doresc să trecem mai târziu la euro vor fi fericiţi, pentru că datorită Greciei vom trece mai târziu la euro. Perspectivele pentru aderarea la zona euro s-au schimbat, iar dacă România nu va dovedi că are capacitatea de a îndeplini criteriile pe termen mediu nu vom trece la euro", a spus Stolojan în cadrul conferinţei "Privind spre viitor: România şi strategia Europa 2020".

România ar trebui să adopte moneda unică europeană de la 1 ianuarie 2015, dar în ultima perioadă mai mulţi oficiali români şi străini au menţionat posibilitatea întârzierii calendarului pentru aderarea la zona euro.

Oficialul Parlamentului European nu a dat niciun termen pentru orizontul de timp în care România ar putea să adopte euro.

"România niciodată nu-i pregătită pentru nimic din punct de vedere al reformelor. Niciodată nu vom fi pregătiţi pentru euro dacă nu ne propunem. Euro înseamnă disciplină, concentrare pe lucrurile reale, productivitate şi competitivitate", a continuat Stolojan.

În vizita la Bucureşti din luna martie, directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat că România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât şi-a programat, în anul 2015, dar trebuie să îşi consolideze politicile monetare şi financiare pentru a intra pe "drumul cel bun". Anterior, el afirma că ar fi chiar mai bine dacă adoptarea euro de către România va avea loc cu un an sau poate doi întârziere faţă de program.

Şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat săptămâna trecută că aderarea la zona euro cu o întârziere de 1-2 ani este mai puţin importantă decât faptul că România trebuie să fie pregătită pentru a adopta euro, dar banca centrală insistă pentru calendarul 2014-2015.

Moneda unică este o condiţie stipulată inclusiv în Tratatul de la Maastricht semnat de toate statele membre, dar nu este prevăzut un termen limită până la care un stat membru trebuie să adopte euro. Deşi există cazuri izolate, precum Muntenegru, Andorra, Monaco, San Marino sau Vatican, care au adoptat unilateral euro, nu există o procedură de adoptare unilaterală a euro de către un stat membru, fără o decizie a Băncii Centrale Europene şi a miniştrilor de finanţe din UE. Moneda unică este considerată un instrument esenţial pentru consolidarea şi performanţa economică a blocului comunitar. Pentru a adera la zona euro, un stat membru UE trebuie să îndeplinească indicatori de convergenţă nominală (criteriile de la Maastricht): inflaţia să nu depăşească cu mai mult de 1,5 procente media celor mai performanţi trei membri ai UE, rata dobânzii pe termen lung să nu depăşească cu mai mult de două procente media celor mai performanţi trei membri ai UE, cursul de schimb să nu înregistreze variaţii mai mari de +/- 15 la sută faţă de media pe doi ani, deficitul bugetar să fie sub 3 la sută din PIB, iar datoria publică să fie de cel mult 60 la sută din PIB.

• Criza a permis României să facă o serie de reforme

Criza economică a permis României să reducă numărul cadrelor didactice, se arată în capitolul dedicat obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (Millennium Development Goals - MDG) din cadrul Raportului asupra economiei mondiale, dat vineri publicităţii de Banca Mondială şi FMI, citat de Agerpres. Criza economică poate deveni o ocazie de a realiza reforme în sectoare sociale prin reducerea cheltuielilor publice, afirmă experţii FMI şi BM, care arată că reducerea drastică a PIB în ţări precum Letonia şi România au făcut imposibilă susţinerea unor cheltuieli sociale la nivelul de dinaintea crizei. "Ca atare, Letonia şi România au concentrat reducerile în domenii în care existau excese de personal care, anterior, ar fi fost blocate de opoziţia politică", se arată în Raport. România a răspuns la scăderea numărului de copii înscrişi la şcoală şi la bugetele mai stricte prin reducerea personalului didactic şi nedidactic. În 2009 au fost reduse şi sporurile la salariile de bază. Un număr de 18.000 de persoane din sistemul de educaţie (6 la sută din personal) a fost propus spre concediere, fiind abordat şi sistemul de burse şi activitatea de consolidare a şcolilor. "Reducerile de personal vor permite adaptarea dimensiunii claselor şi armonizarea activităţii profesorilor, elevilor şi bugetelor necesare", se arată în Raportul FMI şi al BM.