Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) a Parlamentului European şi Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) au organizat, luni, o primă dezbatere comună privind Strategia UE "De la fermă la consumator", care urmăreşte să ofere consumatorilor europeni o alimentaţie sănătoasă, durabilă, de înaltă calitate şi la preţuri accesibile, scrie g4media.
Eurodeputaţii urmează să depună amendamente până pe data de 2 februarie. Cel mai probabil, dosarul va ajunge să fie dezbătut şi votat în plenul PE la începutul verii. Strategia "De la fermă la consumator" va avea un impact notabil asupra modului în care se face agricultură în ţările UE şi în România, fiind încurajată producţia bio.
"Strategia îşi propune, între altele, să reducă utilizarea chimicalelor în agricultură, să crească suprafeţele cultivate organic şi pe cele dedicate biodiversităţii, pentru ca fermierul să producă mai sănătos iar consumatorul să aibă acces la o hrană nutritivă", a explicat europarlamentarul PSD, Carmen Avram, pentru G4Media.ro.
Va fi impusă etichetarea obligatorie a alimentelor, cu informaţii inclusiv despre modul în care au fost crescute animalele, în cazul producătorilor de carne. Însă fermierii, mai spune Avram, vor avea o sarcină foarte dificilă, de a respecta noile condiţii, deoarece produsele lor vor costa mai mult, după ce utilizarea pesticidelor şi a fertilizatorilor va fi drastic redusă.
Pentru România, explică europarlamentarul PSD, va fi o problemă dacă se va impune reducerea fertilizatorilor şi pesticidului cu 50% până în 2030, aşa cum prevede Strategia "De la fermă la consumator", dezbătută în aceste zile în Parlamentul European.
"Nu există substanţă alternativă care să le înlocuiască foarte repede pe cele folosite acum. Asta înseamnă că, în România, unde există dăunători specifici la unele culturi, se va produce mai puţin şi, implicit, mai scump", mai spune Avram. Ea mai spune că şi etichetarea obligatorie este criticată deoarece unele produse de lux sau tradiţionale de calitate superioară riscă să ajungă la categoria junk (permezan, şuncă de parma, cârnaţi, chiar uleiul de măsline, deoarece ar conţine multă grăsime.
"Acest sistem denumit generic semafor se aplică deja în Franţa, care militează pentru el, dar multe state îl resping deoarece ar favoriza multinaţionalele şi, implicit, mâncarea industrială din plastic", explică europarlamentarul PSD.
Avram mai spune că o producţie mai mică la nivel european, din cauza noilor condiţii drastice prevăzute în noua strategie, ar putea duce la intrarea pe piaţa UE a unor produse din America de Sud, care au standarde mai joase de producţie dar sunt mult mai ieftine.
Reprezentanţii Comisiei Europene au anunţat, în dezbaterea din Parlamentul European, că vor realiza studii de impact. Un studiu realizat de Departamentul pentru agricultură al SUA estimează că noile reguli ar duce la scumpirea alimentelor cu cel puţin 12%.