Strategia Naţională pentru Competitivitate 2015-2020, adoptată de Guvern

Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, Strategia Naţională pentru Competitivitate 2015-2020, document elaborat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului în urma consultărilor cu mediul privat şi cu ministerele de linie, strategie ce are în vedere corelarea intervenţiilor dedicate competitivităţii, având în vedere domeniile naţionale de excelenţă, transmite un comunicat de presă al guvernului, remis redacţiei.

Analizele premergătoare elaborării strategiei au determinat identificarea a zece sectoare economice cu potenţial competitiv, care se corelează cu domeniile de specializare inteligentă menţionate în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020.

Sectoarele economice cu potenţial competitiv sunt: turism şi ecoturism, textile şi pielărie, lemn şi mobilă, industrii creative, industria auto şi componente, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, procesarea alimentelor şi băuturilor, sănătate şi produse farmaceutice, energie şi management de mediu, bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit, acvacultură), biofarmaceutică şi biotehnologii.

Viziunea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2015-2020 porneşte de la următoarele premise:

- Valorificarea celor mai bune avantaje de care dispune România, a specializărilor de vârf în producţie şi cercetare, precum şi a resurselor locale de calificare, iniţiativă antreprenorială şi factori naturali;

- Creşterea atractivităţii condiţiilor pentru dezvoltarea competitivă a afacerilor prin reglementări transparente şi stimulative pentru inovare;

- Formularea direcţiilor de politică publică în jurul iniţiativelor şi realizărilor cu impact major asupra creării valorii adăugate în mediul de afaceri;

- Corelarea iniţiativelor de dezvoltare la nivel sectorial, teritorial şi al societăţii pentru formarea eficientă şi integrate a avantajelor competitive.

Priorităţile Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2015-2020 vizează:

- Îmbunătăţirea mediului de reglementare: În acest sens, s-au făcut paşi importanţi prin adoptarea unor măsuri ce vizează reducerea fiscalităţii, prin Legea Codului fiscal:

- Extinderea aplicării scutirii impozitului reinvestit în producţia/achiziţia de calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control, de facturare, precum şi în programe informatice;

- Reducerea cotei de impozit pe dividende de la 16% la 5% începând cu 1 ianuarie 2017 pentru dividendele distribuite între persoane juridice române, cât şi pentru persoanele rezidente în Uniunea Europeană şi state cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri;

- Diminuarea cotei de impozit pentru veniturile obţinute de persoanele fizice sub formă de dividende, inclusiv venitul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv, la 5% din suma acestora, începând cu 1 ianuarie 2017;

- Reducerea cotei standard de TVA la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 19% începând cu 1 ianuarie 2017;

- Scăderea, începând cu 1 ianuarie 2016, a nivelurilor de accize pentru alcool şi băuturile alcoolice, iar la carburanţi, începând cu 1 ianuarie 2017;

- Menţinerea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de alimente şi servicii de restaurant şi catering;

- Eliminarea impozitului pe construcţii speciale începând cu 1 ianuarie 2017, în scopul stimulării investiţiilor şi încurajării competitivităţii.

- Susţinerea acţiunilor parteneriale între mediul public şi mediul privat;

- Sprijinirea factorilor şi serviciilor suport.

De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea, cu precădere, în domeniile de specializare inteligentă, a structurilor integrate care reunesc companii şi organizaţii de cercetare cu profil similar şi/sau complementar (centre de competenţă, clustere de inovare)

- Promovare celor zece sectoare economice cu potenţial competitiv (menţionate mai sus)

- Pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale.