Studentii din învatamântul superior românesc privesc globalizarea mai degraba critic si mai putin optimist ca în 2005

• Rezultatele indica semne de incertitudine privind perspectivele individuale de viitor

Furnizorul international pentru industria de automobile Continental prezinta un nou studiu reprezentativ

Studentii din învatamântul superior românesc vad perspectivele lor de viitor mai putin optimist decât acum doi ani: daca, în 2005, 73,5%, adica trei sferturi dintre studenti, estimau optimist sansele profesionale, anul acesta procentul este de 54,8%, ceea ce reprezinta numai jumatate din numarul de studenti. Numarul absolventilor mai degraba pesimisti ramâne aproape neschimbat, la un nivel scazut. Acesta este rezultatul celui de-al doilea sondaj reprezentativ initiat de compania Continental în rândul studentilor, prezentat luni la Bucuresti de furnizorul international pentru industria de automobile.

Continental AG este unul dintre cei mai mari investitori straini din România si are 3.750 angajati în Timisoara, Sibiu, Carei si Satu Mare. La acestia se adauga si angajatii Siemens VDO din Timisoara si Iasi, de îndata ce Oficiile Internationale ale Concurentei aproba achizitionarea companiei, anuntata la sfârsitul lui iulie, si se va finaliza preluarea de catre Continental.

"Cu o cifra de afaceri ce depaseste 25 de miliarde euro si cu 140.000 de angajati, Continental este printre cele mai mari cinci companii furnizoare pentru industria de automobile din lume. România este unul dintre cele mai importante amplasamente de productie si dezvoltare din Europa si dispune de mari surse de talente. Anul acesta dorim sa angajam peste 1.300 de absolventi - mai ales ingineri. De aceea, suntem interesati de intentiile generatiilor tinere cu privire la aspecte importante legate de viitor, pregatire, profesie si cariera", a declarat directorul de personal al companiei, domnul Heinz-Gerhard Wente.

Dupa patru sondaje asemanatoare din Germania, institutul de cercetare a opiniei TNS Infratest a întrebat, în cadrul celui de-al doilea sondaj din 2007, un total 974 de absolventi din România: 496 de studente si 478 de studenti.

În centrul atentiei s-a aflat, ca si în cazul sondajului efectuat în rândul absolventilor din Germania, globalizarea. Sondajul arata ca studentele din România, ca si cele din Germania, privesc critic globalizarea. 45% (Germania: 51,3%) sunt declaratii negative. În comparatie cu numarul total al raspunsurilor, estimarea este mai pesimista decât în Germania, deoarece absolventii dau mai putine raspunsuri legate de globalizare decât germanii. Raspunsurile neutre legate de globalizarea economiei reprezinta numai 40% în România, fata de cele 70% în Germania.

În România, raspunsul cel mai des selectat a fost "comert international/trafic global de marfuri" cu 14,2% (Germania: 14,7%), precum si "productia globala de marfuri si servicii" 8,2%. "Sansele si riscurile" reprezinta 7,4% (Germania: 13,1%), iar pe locul patru apare deja "saracia" cu 7,1% - în Germania procentul fiind de numai 2%. Însa studentii din România nu mentioneaza deloc "munca în strainatate", fata de cele 10,1% din Germania. În România se mentioneaza cu precadere "colaborarea mai strânsa cu colegii din strainatate" (6,8%).

"Pentru noi a fost surprinzator ca aproximativ 11% dintre studentii din România, tara considerata în mod clasic având costuri reduse, se tem de delegarea în tari cu salarii reduse, ca si în Germania, care este tara cu costuri mari.", spune Wente. "Izbitor este si faptul ca studentii români nu au raspunsuri diferite la întrebarile legate de globalizarea care le-ar putea afecta pe viitor viata personala si profesionala, decât la celelalte întrebari generale." Fata de acestia, în Germania 38,3% dintre cei întrebati au raspuns "munca în strainatate", 32,5% "flexibilitate si mobilitate mai mare", fata de România cu numai 6%. Opinia este asemanatoare, cu aproximativ 20%, în legatura cu "mai multa concurenta/presiunea concurentei".

Lipsa de raspunsuri legate de "munca în strainatate" în contextul globalizarii este izbitoare si pentru ca studentii români sunt mobili pe plan international. În cazul unor oferte concomitente în strainatate si în România, 55,5% dintre cei întrebati ar alege locul de munca din strainatate. Totusi, numarul declaratiilor similare a scazut cu 12% fata de 2005. Însa acest lucru nu înseamna ca cei întrebati ar ramâne în România, ci ca a crescut în mod considerabil numarul celor nehotarâti. În continuare, ramâne neschimbat refuzul de a munci în tarile mai putin atractive, ca Rusia sau Ucraina, China sau America de Sud.

Daca ar exista posibilitatea de a alege între un loc de munca în strainatate sau în România, una din patru persoane întrebate ar ramâne în România si una din patru ar prefera un loc de munca în Europa Occidentala. Una din 5 persoane întrebate ar dori sa lucreze în Germania, una din zece persoane în afara Europei si numai 3% în tarile învecinate din Europa de Est. 18% dintre cei întrebati nu au avut nici o idee. Referitor la un loc de munca în SUA, atât studentii din România, cât si cei din Germania au raspuns pozitiv. Mai ales în România, în ultimii doi ani a scazut numarul celor care doreau sa lucreze în SUA, în 2005, 61% dintre absolventii români se interesau de un loc de munca în SUA, iar acum numai aproximativ 50%. Si în Germania a existat o scadere mai putin accentuata.

În legatura cu orientarea catre strainatate se observa, la oferte corespunzatoare de locuri de munca, faptul ca studentii din România nu iau în considerare acest aspect, atunci când vine vorba de o parere privind universitatea "optima". Orientarea internationala a universitatilor nu este deloc mentionata, fata de Germania (21,5%). Ca si criteriu important pentru o astfel de universitate, 23,7% dintre studenti mentioneaza mai degraba echipamentul tehnic (Germania: 35,3%). Se solicita si asistenta practica/practica (România: 22,6%; Germania:19,4%), cadre universitare motivate (13,9%) si suport bun (România:11,3%; Germania: 23,6%).

Poate ca motivul lipsei cerintelor privind orientarea internationala este faptul ca doua treimi dintre studentii români (63,3%) considera câstigarea competentei internationale ca fiind parte integranta a pregatirii scolare, fata de 28% din Germania.

În acelasi timp, fata de cei 92,4% din Germania, numai 70,2% dintre cei întrebati în România declara ca universitatea coopereaza cu universitati din strainatate. Ca si în Germania, majoritatea studentilor nu pot concretiza acest fenomen. Si numai aproximativ 50% dintre români considera universitatea ca fiind orientata international si deschisa pe plan global, fata de cele 92,4% din Germania.

Daca cei întrebati privesc pregatirea lor stiintifica si transmiterea competentelor din punctul de vedere al exploatarii lor în cadrul unui loc de munca international, atunci universitatile nu îndeplinesc sau îndeplinesc partial aceste cerinte (medie identica în Germania si România, de 2,7%). 10% constata deficiente majore. 35,6% (Germania: 51,3%) au avut experiente legate de cadre universitare din strainatate. Acestia au fost multumiti de cadrele universitare din strainatate (România: 2,3%; Germania: 2,2%).

Datele furnizate de 99,6% dintre cei întrebati arata ca engleza se preda în orice universitate din România. Urmeaza franceza (78,2%) si germana (55,2%), la mare distanta de spaniola (17,5%). Rusa sau chineza sunt mentionate de mai putin de 1% dintre cei întrebati. Când este vorba de evaluarea propriilor cunostinte de limba internationala, numai 5,4% declara ca nu stiu deloc engleza. 30% vorbesc engleza fluent, 33% considera ca stiu bine, 26% considera ca stiu "asa si-asa". 40% nu vorbesc deloc germana, iar cei care cunosc limba îsi evalueaza cunostintele ca fiind "satisfacatoare" (3,6%).

"Implicarea evident orientata catre practica a studentilor români ne lasa o impresie pozitiva", a spus Wente. "Acest lucru este valabil si pentru numarul crescând al treptelor de învatamânt absolvite, ceea ce în Germania lipseste în mod îngrijorator. Acest lucru este valabil însa si pentru asa numitele "soft skills", care nu pot fi neglijate în viata profesionala". Desi, conform sondajului, universitatile românesti ofera, pe lânga studii, mai putine proiecte pentru transmiterea competentelor profesionale decât în Germania, totusi studentii români exploateaza mai consecvent ofertele decât germanii. Acest lucru este evident si în ceea ce priveste capacitati ca lucrul în echipa, cu 66,3% în România, fata de 19,2% în Germania, sau managementul proiectelor cu 41,1% în România, fata de 18,2% în Germania.

O diferenta semnificativa exista tocmai la capitolul "competenta interculturala", cu 14,6% în România fata de 41,3%. Românii indica acest factor ca fiind foarte important în viata profesionala globalizata. De mare ajutor ar fi si practica internationala. În cadrul acestei teme exista o problema fundamentala absolut independent de aspectele financiare: 26,5% dintre studentii români întrebati (Germania: 37,3%) par sa stie cum sa candideze pentru obtinerea unui stagiu de pratica în strainatate.

"Printr-un astfel de studiu realizat periodic, Continental AG aduce informatii extrem de utile mediului academic, precum si un mare beneficiu pentru profesori, si anume acela de a constientiza nevoile legate de pregatirea tinerilor absolventi - potentiali angajati - pe care le au companiile. Mediul academic primeste de asemenea informatii extrem de valoroase despre asteptarile si perspectivele studentilor asupra viitoarei cariere, munca într-o companie multinationala. Universitatile trebuie sa reactioneze la informatiile oferite de un astfel de studiu, pentru a veni în întâmpinarea atât a nevoilor studentilor, cît si ale companiilor.", declara Prof. Universitar Dr. Ioan P. Mihu, Sef Catedra Inginerie Electrica si Electronica, Facultatea de Inginerie "Hermann Oberth", din cadrul Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu.

"Atât educatia, cât si piata muncii sunt privite de absolventii români, în sondajul 2007, ca fiind intim legate, ei dovedind astfel un progres în întelegerea contextului complex pe care îl aduce globalizarea. Maturizarea perceptiei lor se exprimă prin judecăti mai nuantate, opinii mai critice, corelatii ale indicatorilor competentei profesionale mai adecate socialului, dar si prin ezitări sau neîncredere. Acest lucru înseamnă că, fată de sondajul 2005, entuziasmul lor este mai retinut, el fiind determinat de o perceptie mai profundă a realitătii si o orientare mai realistă fată de viitor.", declara de asemenea doamna Aurora Liiceanu, doctor în psihologie.

Concernul german Continental este lider în furnizarea de sisteme de frâna, componente pentru mecanismele de rulare, electronica pentru vehicule, anvelope si elastomeri pentru industria automobilelor. Compania a atins în 2006 o cifra de afaceri de 14,9 miliarde de euro si în prezent are 89.000 de angajati în întreaga lume.