Studenţii au început să-şi manifeste nemulţumirile legate de subfinanţarea învăţământului, chiar dacă pe partea de "beneficii" directe o parte dintre promisiunile actualei puteri au fost onorate. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) avertizează Guvernul că nu şi-a respectat angajamentele legate de educaţie, luate în timpul campaniei electorale din toamna anului 2016. Deşi unele măsuri, precum creşterea burselor şi acordarea transportului feroviar gratuit pe tot parcursul anului, au avut impact pozitiv, "educaţia continuă să sufere de o subfinanţare cronică", numărul locurilor de cazare fiind în scădere, iar condiţiile din cămine şi cantine tot mai proaste, arată ANOSR.
Potrivit ANOSR, multe dintre asumările, atât financiare, cât şi principiale, luate oficial de cele două partide aflate la guvernare, în cadrul campaniei Viitorul Implică Studenţii (V.I.S.), iniţiată de ANOSR, nu au fost îndeplinite: "Realitatea din prezent necesită deja alte ajustări bugetare, nu doar din cauza faptului că asumările nu au fost puse în practică atunci când ar fi fost necesar, ci şi din motivul că, adeseori, modul de calcul al diferitelor fonduri alocate învăţământului superior nu ţine cont de nişte factori elementari, care să reflecte atât fluctuaţiile economice, cât şi situaţia actuală socio-economică a României. Deşi au fost câteva asumări îndeplinite până în momentul de faţă, nu putem vorbi despre o creştere semnificativă a calităţii învăţământului superior, efectele creşterilor bugetare ameliorând doar anumite aspecte urgente şi atingând aproape normalitatea realităţii socio-economice actuale. Asumările financiare sunt cuantificabile, dar prin superficialitatea cu care se tratează încă multe probleme ale sistemului educaţional românesc, ne punem inevitabil întrebarea: este educaţia o prioritate a statului român în momentul de faţă?". Conform sursei citate, asumările PSD, semnate de preşedintele partidului, Liviu Dragnea, prevedeau ca în Legea bugetului de stat pentru anul 2017 să se regăsească creşterea alocaţiei pentru burse studenţeşti la valoarea de 201 lei/ student bugetat; creşterea fondului pentru acordarea subvenţiei cămine-cantine, în vederea dublării acesteia (în prezent, presupunând o creştere de 117.331.510,2 lei); finanţarea de bază în anii 2017-2018 să ajungă până la suma de 6.522 lei/ student echivalent (alocaţia unitară/student echivalent în anul 2017 ajungând abia la 3.692 lei/ student echivalent, iar în anul 2018 la 4.580 lei/ student echivalent, presupunând în prezent o creştere a finanţării de bază de 2.094.676.456,8 lei); alocarea unui buget de 44.000.000 lei în vederea subvenţionării transportului local al studenţilor cu mijloace de transport în comun (în prezent presupunând o creştere cu aproximativ 15.000.000 lei faţă de anul precedent). ANOSR menţionează că alte obiective erau asumate până la sfârşitul perioadei de guvernare - 2020: alocarea finanţării de 1% din PIB pentru cercetarea ştiinţifică; creşterea anuală continuă a finanţării educaţiei, astfel încât în perioada mandatului 2016-2020 să fie 6% din PIB; investiţii pentru infrastructură şi mijloace didactice şi de cercetare; construirea a cel puţin 30 de cămine noi, precum şi modernizarea celor deja existente (nu s-a construit niciun cămin nou, iar dintre cele 6 la care s-au început lucrările, nu a fost finalizat niciunul).
Referitor la burse, reprezentanţii studenţilor spun că, deşi au existat diverse majorări, suma alocată în acest sens ar trebui să aibă în vedere o creştere a fondului de burse acordat studenţilor bursieri ai statului român (etnicii români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia ş.a.) şi menţionează că aceste burse nu au crescut din 2008, în prezent fiind doar de 65 de euro pentru ciclul licenţă, 75 de euro pentru ciclul de master, respectiv 85 de euro pentru studenţii doctoranzi: "Conform legislaţiei în vigoare, nicio bursă oferită studenţilor din România nu poate fi mai mică de 578 lei. Astfel, pentru a elimina orice situaţie discriminatorie, dar şi pentru a creşte gradul de incluziune şi echitate faţă de această categorie de studenţi, ANOSR solicită creşterea cuantumului burselor specifice la valoarea bursei minime propuse de CNFIS, şi anume 578 lei, pentru studenţii care urmează programe de studii de licenţă şi 1.156 lei pentru studenţii care urmează programe de studii de masterat. De asemenea, considerăm că este absolut necesară modificarea situaţiei actuale, astfel încât studenţilor doctoranzi români de pretutindeni să le fie alocate burse în acelaşi cuantum ca în cazul studenţilor doctoranzi români. Impactul bugetar pe care această măsură l-ar avea, ar fi de 104.294.320 lei pentru anul 2019". ANOSR ţine să preciuzeze că angajamentele duse la îndeplinire de coaliţia de guvernare - creşterea substanţială a burselor şi acordarea transportului feroviar gratuit, ambele pe tot parcursul anului - au avut un impact pozitiv în viaţa studenţilor. Anul trecut, s-au suplimentat cu 4.000 locurile alocate studenţilor prin Programul Naţional "Tabere Studenţeşti", de la 6.000 la 10.000 de locuri. Pentru acestea, MTS alocă 100 lei pentru fiecare dintre cele cinci zile de tabără, efortul bugetar total ajungând la 5.000.000 de lei. Creşterea bugetară reprezintă strict o suplimentare a numărului de locuri alocate, în niciun caz îmbunătăţirea condiţiilor de cazare şi masă ale studenţilor. ANOSR propune creşterea subvenţiei alocate pentru masă de la 40 lei/ zi/ student la 70 lei/ zi/ student, a celei de cazare de la 60 lei/ zi/ student la 80 lei/ zi/ student, aşadar, ajungând la o subvenţie de 150 lei/ zi/ student. Acestea şi prelungirea sejurului de tabără de la 5 la 7 zile ar duce la un cost total al programului de 10.500.000 lei.
Cum la jumătatea mandatului 2016-2020, angajamentele asumate iniţial sunt doar parţial îndeplinite, ANOSR solicită coaliţiei de guvernare să aplice măsurile necesare pentru a-şi îndeplini toate angajamentele luate la începutul mandatului.
Ministrul Educaţiei insistă cu introducerea "treptei a doua"
Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, insistă cu introducerea "treptei a doua" după clasa a X-a, aşa cum exista în anii 80, susţinând că o astfel de măsură este benefică pentru elevi deoarece la examenul de bacalaureat va rămâne de învăţat materia din ultimii doi ani de liceu:
"Învăţământul obligatoriu nu se termină la clasa a opta. Învăţământul obligatoriu se termină după clasa a X-a. Teoretic, acolo ar trebui să avem o evaluare, să ştim că am încheiat ciclul învăţământului obligatoriu. De ce nu avem? Pentru că, aşa cum ştiţi, după clasa a opta sau evaluarea de la clasa a opta, ca o moştenire a capacităţii, a examenului de capacitate, ne asigură separarea spre liceu sau şcoli profesionale, aceasta este, să spunem, argumentaţia evaluării de la clasa a opta. Dacă se va accepta, pentru că, fără îndoială, o vom pune în dezbatere publică. Şi dacă va fi acceptată o asemenea evaluare, ce beneficii ar aduce ea? Examenul de bacalaureat nu va mai reprezenta materia pe patru ani de zile, care sunt anii de liceu, ci pe ultimii doi ani de zile, deci, am uşura examenul de bacalaureat prin această evaluare. Nu ştiu dacă va rămâne sau nu, după opinia mea, va fi un sprijin pentru cei care trec printr-o asemenea etapă".