STUDIU ANIS: 13,6 miliarde de euro - impactul industriei de software şi servicii în economia României

ANIS, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, prezintă rezultatele celui mai amplu studiu• al industriei realizat până în prezent. Printre subiectele abordate se numără evoluţia industriei de software şi servicii, analiza sectorială comparativă a României cu alte ţări, contribuţia industriei la economia României, precum şi impactul unor posibile scenarii de dezvoltare a industriei.

"Ştim cu toţii că industria IT este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României, că specialiştii noştri sunt printre cei mai buni din lume şi, cu toate că industria creşte constant şi aduce contribuţii relevante la bugetul de stat, ne confruntăm în continuare cu un deficit al forţei de muncă. Am realizat acest studiu tocmai pentru a avea o imagine exactă a industriei şi pentru a prezenta diferite scenarii de evoluţie a industriei în următorii patru ani. În funcţie de măsurile care se iau sau nu cât mai curând, România poate deveni un hub tehnologic în regiune sau îşi poate pierde competitivitatea raportat la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia naţională, în ambele situaţii", a declarat Mihai Matei, Preşedinte ANIS.

Impactul industriei de software şi servicii IT: 6,2% în PIB

Potrivit studiului, industria de software şi servicii aduce un aport de cca. 6,2% din PIB, ceea ce însumează cca. 13,6 mld. EUR. Defalcat, 8,8 mld. EUR impact direct reprezintă excedentul brut de exploatare, taxe şi cheltuieli de personal, 2,6 mld. EUR impactul indirect - tranzacţiile economice cu furnizori români ai întreprinderilor din industrie şi 2,2 mld. EUR impactul indus - salariile cheltuite în economia naţională de către angajaţi susţinuţi direct şi indirect.

Totodată, industria de software şi servicii creşte de 3 ori mai repede decât economia. Dacă în ultimii cinci ani analizaţi (2015-2020), creşterea economică a României a fost de 6%, industria a înregistrat o creştere de 17%.

10 angajaţi din industrie susţin alte 10 locuri de muncă

Potrivit studiului, cca. 270.000 de angajaţi sunt susţinuţi în total de industria de software şi servicii IT, respectiv toţi salariaţii care există, în medie, la nivelul a două judeţe din România. Mai exact, aceştia sunt

135.000 angajaţi în companiile cu activitate principală în software şi servicii IT (impact direct), peste 73.000 angajaţi susţinuţi de-a lungul lanţului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie (impact indirect) şi peste 65.000 angajaţi susţinuţi prin salariile cheltuite în economia naţională (impact indus).

De asemenea, industria înregistrează cea mai rapidă rată de creştere a angajaţilor în ultimii cinci ani, o creştere anuală de cca. 10.000 de persoane. Deşi cererea de forţă de muncă din sectorul TIC şi, implicit, din industria de software şi servicii IT, este în continuă creştere, există însă un deficit semnificativ de specialişti, de cca. 10.000/ an.

Un angajat în IT contribuie la bugetul de stat dublu faţă de medie

Dintre cei peste 203.000 de specialişti TIC (în toate companiile, inclusiv cele cu activitate secundară în sector), numărul total de angajaţi beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator, este de cca. 104.000, respectiv un procent de 51%.

Cu toate acestea, industria de software şi servicii IT aduce la bugetul de stat venituri din contribuţii şi taxe de cca. 1,3 -1,4 mld. EUR, ceea ce înseamnă că angajaţii SW & IT beneficiari de scutire aduc de cca. 2 ori mai multe contribuţii la bugetul de stat, comparativ cu media la nivelul economiei naţionale.

De asemenea, conform raportului ANIS, la fiecare 1 EUR pe care statul nu îl încasează din impozitul pe venit, salariatul din industria SW & IT cheltuie 46 EUR în economie.

Industria IT în 2025: contribuţii de 20,4 mld. EUR la PIB, în cazul unor măsuri suplimentare de creştere

În prezent, România are a treia cea mai mare bază de specialişti din CEE şi o creştere de 1,2 ori mai mare faţă de regiune. Deşi ţara noastră are cea mai mică densitate a companiilor comparativ cu statele vecine şi o performanţă relativ scăzută în inovaţie, facilităţile fiscale reprezintă, momentan, un avantaj competitiv regional. Potrivit reprezentanţilor ANIS, în lipsa unor măsuri suplimentare de susţinere a industriei IT, competitivitatea în regiune se va eroda. Totodată, emigrarea va deveni mai atractivă pentru specialiştii tech, iar costurile cu personalul şi viteza de creştere a industriei se vor alinia mediei CEE.

Realizând un set de scenarii pentru viitorul industriei, ANIS estimează că în cazul menţinerii situaţiei actuale (scenariul de bază), industria poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de cca. 17,4 mld. EUR în 2025. Pe de altă parte, valoarea poate creşte până la 20,4 mld. EUR, dacă se instituie măsuri de îmbunătăţire continuă a competitivităţii, ori poate scădea până la 15,7 mld. EUR, dacă se înregistrează o deteriorare abruptă a competitivităţii.

Printre măsurile de consolidare a competitivităţii se numără: menţinerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei şi stimularea inovării. Pe de altă parte, decelerarea competitivităţii va avea loc dacă se vor elimina scutirile fiscale, România va deveni necompetitivă în regiune, iar ritmul de creştere va scădea.

Inovaţia, forţa de muncă şi educaţia în IT - direcţii de consolidat pentru creşterea industriei

Pe lângă menţinerea actualelor facilităţi, reprezentaţii industriei prezintă trei tipuri de măsuri necesare pentru a consolida competitivitatea industriei IT în regiune: încurajarea cercetării & inovării, atragerea, păstrarea şi stimularea specialiştilor, precum şi formarea forţei de muncă (educaţia în IT).

Pentru prima direcţie, reprezentaţii propun ca măsuri: aplicarea deducerilor deja existente pentru activitatea de R&D, mărirea procentului de deductibilitate, iar proiectele prin care sunt create patente certificate să fie considerate proiecte R&D fără alte formalităţi birocratice.

La nivel de menţinere şi stimulare a specialiştilor, ANIS propune: stoparea fenomenului brain-drain, măsuri de protecţie socială, simplificarea participării financiare a angajaţilor la veniturile societăţilor (ESOP), atragerea specialiştilor din alte ţări şi readucerea în ţară a celor plecaţi.

Pentru formarea forţei de muncă în IT, ANIS vede ca măsuri potrivite: oferirea de stimulente angajatorilor care susţin programe de instruire, finanţări pentru programe de educaţie post-absolvire privată în IT şi susţinere pentru angajarea şi recalificarea din alte domenii.