STUDIU ASUPRA PIEŢEI DE CAPITAL AL COMISIEI NAŢIONALE DE PROGNOZĂ Mai încercaţi o dată...

Mai nou sosită printre comentatorii pieţei de capital, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) şi-a dat publicităţii analiza asupra anului 2006 şi asupra primului trimestru al acestui an, dimpreună cu o scurtă prog­noză pentru restul anului 2007.

Studiul are valoare ca gest - piaţa de capital a devenit subiect al unei instituţii de stat, preocupare cu care fusese abilitată, până acum, numai Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM).

Ceea ce este îmbucurător.

Dar, în pofida nivelului civilizat pe care curge studiul, el suferă, pe alocuri, din cauză că trage concluzii bazate pe prejudecăţi comune în rândul specialiştilor pieţei, ba, chiar, operând confuzii care distorsionează imaginea asupra pieţei noastre, în raport cu altele, ale vecinilor.

Principala confuzie a studiului stă în faptul că nu şi-a definit chiar conceptul central: nu îi este clar ce înseamnă "piaţa de capital".

Deşi în titlu, Comisia Naţională de Prognoză ne promite o analiză pe "Piaţa de capital în primul trimestru al anului 2007 şi perspective pe termen scurt", totuşi studiul vorbeşte numai despre piaţa Bursei de Valori Bucureşti (BVB), la care îi adaugă segmentul ei - piaţa Rasdaq.

Dar, în noţiunea de "piaţă de capital", în mod uzual, includem şi piaţa derivatelor.

Oare, Comisia Naţională de Prognoză vrea să spună că Bursa de la Sibiu nu activează în "piaţa de capital" ?!

Nu cred. Mai degrabă, este o scăpare regretabilă. Greşeala are consecinţe directe în expunerea studiului: din cauză că a luat în calcul doar Bursa de Valori Bucureşti, în tabloul comparativ al valorilor totale tranzacţionate în anul 2006, România este prezentată cu doar trei miliarde de euro - aproximativ jumătate faţă de realitate.

Asta, bineînţeles, n-ar fi schimbat mare lucru în comparaţia României cu, de exemplu, Polonia, care, conform studiului, a atins 90 de miliarde de euro, în 2006.

Ceea ce dezorientează, însă, este că studiul menţionează explicit că la bursa poloneză se tranzacţionează nu doar acţiuni şi obligaţiuni, ci şi contracte "futures" şi "options". Şi atunci?! România n-are piaţa derivatelor?!

Mai mult, titlurile de stat - oare ele sunt sau nu sunt instrument al pieţei de capital? Ce contează, în caz, că sunt tranzacţionate pe piaţa bancară, sau că sunt specifice pieţei de capital? Când faci suma pieţei de capital, le aduni sau nu le aduni?

În opinia mea, le aduni. Piaţa de capital însumează toate tranzacţiile care îi sunt specifice, indiferent de modul de organizare al pieţei şi chiar, indiferent că este sau nu organizată vreo piaţă.

În opinia mea, în România, piaţă de capital există încă din anii 1991-1992, când a început tranzacţionarea Certificatelor de proprietate şi a opţiunilor pentru acţiunile Băncii "Ion Ţiriac". Tranzacţiile cu acţiunile "la purtător" se adună sau nu la valoarea totală a pieţei?

Le aduni, dacă faci afaceri.

Dacă doar scrii studii, atunci poţi să nu le aduni, că nu contează.

Altă observaţie: este caraghios să vorbeşti despre "numărul mic de companii listate", în Româ­nia.

Comisia Naţională de Prognoză compară numărul de 58 de companii listate la BVB, cu cel de 284 listate în Polonia şi deplânge dezavantajul pieţei noastre, considerându-l drept cauză a dimensiunii foarte reduse a pieţei noastre.

Să fim serioşi!

Când a fuzionat cu Rasdaq-ul, Bursa de la Bucureşti s-a pricopsit cu mii de societăţi care n-aveau ce căuta în piaţa de capital.

Mii de societăţi care zac degea­ba de peste un deceniu pe "Ras­daq" - vreo patru sute dintre ele n-au prilejuit nici un gologan pieţei, vreodată.

Polonia?! E mic copil pe lângă România, în privinţa numărului.

Nu numărul este problema, ci calitatea şi regulile şi respectarea lor.

Noi avem mulţi, dar proşti. (În ceea ce priveşte piaţa).

Şi încă o observaţie: până acum, pentru mine, în noţiunea de "piaţă de capital" intra şi piaţa fondurilor de investiţii, cu "subcapitolul" pieţei fondurilor mutuale.

Studiul Comisiei Naţionale de Prognoză nu suflă niciun cuvinţel despre ele.

Oare, de ce?

Când faci o prognoză despre viitorul pieţei de capital, te uiţi la fondurile de investiţii.

Ele îţi furnizează sprijin pentru prognoză: au ele bani, s-au n-au bani?

Dacă au, atunci numai factori ostili exogeni pieţei - conjuncturi politice şi/sau economice interne şi/sau externe - pot afecta "viitorul luminos".

Dacă fondurile n-au bani, atunci viitorul, ioc.

În opinia mea, viitorul, ioc. Şi n-am nevoie de cine ştie ce analiză sofisticată, pentru prognoză.

Mă uit la fonduri...

Că sperăm ca fondurile de pensii să facă minuni - asta intră la capitolul "c-o fi, c-o păţi", mai stăm de vorbă.

Deocamdată, ioc.