Peste 50% dintre companiile de impact în economia românească sunt în dificultate, potrivit unui studiu realizat de specialiştii în analiză şi prognoză ai CITR (Casa de Insolvenţă Transilvania). Deşi numărul dosarelor de insolvenţă a scăzut în ultimii trei ani, peste 50% din companiile care intră în insolvenţă au raportat o pierdere dublă şi o creştere a gradului de îndatorare în 2015 faţă de 2014.
Pierderile companiilor insolvente au crescut cu peste 90% în 2015 faţă de 2014, conform CITR, iar gradul de îndatorare al companiilor insolvente a crescut la 127% în 2015 faţă de 105% în 2014.
Astfel, deşi România se află pe penultimul loc în Europa de Est după numărul de companii active la 1.000 locuitori, ne aflăm în continuare pe primul loc după numărul de insolvenţe la 1.000 companii active, potrivit reprezentanţilor CITR.
Andrei Cionca, Preşedinte CITR Group şi CEO CITR, spune: "Indicatorii macroeconomici au raportat o creştere în 2015, iar piaţa din România a fost în atenţia investitorilor străini, în principal prin portofoliile de credite NPL tranzacţionate pe piaţă. Privind strict cantitativ, insolvenţele au scăzut ca număr şi există alocări de cash semnificative ale investitorilor pentru piaţa est-europeană. Însă economia românească este una a IMM-urilor, consolidată de puţinele companii multinaţionale ce susţin un număr mare de companii de talie mică şi medie supraîndatorate. 50% din companiile de impact se află în continuare în stare de dificultate, iar raportul dintre companiile relevante şi companiile aflate în dificultate şi insolvenţă iminentă s-a menţinut constant în ultimii trei ani. Problemele netratate la nivel micro nu vor conduce la un ritm predictibil şi constant al creşterii economice".
În România sunt 22 de companii la 1.000 de locuitori, iar din 1.000 de companii active 45,4 sunt în insolvenţă. Media Europei Centrale şi de Sud-Est este de peste 70 de companii la 1.000 de locuitori şi mai puţin de 15 insolvenţe la 1.000 de companii active.
Soldul creditelor acordate companiilor de către bănci se menţine relativ constant în 2015 faţă de 2014, finanţarea bancară rămânând blocată, mai precizează oficialii CITR. Inves-tiţiile străine se concentrează pe societăţi sănătoase şi pe portofolii de NPL şi foarte puţine sunt investiţii strategice individuale. În 2015, rata de angajare totală a crescut, însă rata de creare de noi locuri de muncă a rămas relativ scăzută, de 2,2%.
Andrei Cionca a precizat: "Credem că este nevoie de o serie de măsuri care să contribuie la schimbarea situaţiei actuale a companiilor aflate în insolvenţă iminentă, ce nu pot fi luate de o singură entitate, dar la care trebuie să conlucreze toţi factorii de decizie din România: corelarea alocărilor de cash cu identificarea de oportunităţi pentru investiţii; încurajarea turnaround-ului în acele insolvenţe complexe, datorită impactului financiar şi social pe care acestea îl pot avea asupra economiei; încurajarea legislativă a finanţării în insolvenţă; încurajarea de către BNR a finanţării de către băncile comerciale a proiectelor de restructurare; adoptarea acordurilor de standstill de către stat în etapele unei restructurări", completează Andrei Cionca.
Potrivit CITR, anul trecut, s-au deschis cu 50% mai puţine insolvenţe decât în 2014, însă în rândul companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 100.000 euro, scăderea insolvenţelor este de 19%. Din punctul de vedere al activelor imobilizate aflate în patrimoniul societăţilor de impact intrate în insolvenţă, scăderea este de doar 15%;
Activele imobilizate cumulate ale societăţilor de impact (cu active de peste un milion de euro) ce au intrat în insolvenţă în 2015 depăşeşte 1,8 miliarde de euro.
Media activelor imobilizate per societate de impact intrată în insolvenţă în 2015 depăşeşte cu peste 7% valoarea din 2014 (în 2014, 341 de societăţi comerciale intrate în insolvenţă cumulau active de 2,1 miliarde de euro, în timp ce în 2015, doar 271 de societăţi ajung la 1,85 miliarde de euro).
23% dintre companiile de impact intrate în insolvenţă în 2015 sunt companii industriale, impactul lor asupra economiei fiind multiplicat prin efectul de domino, alte 23% provin din servicii, 18% din construcţii; 15% din comerţ, 13% din imobiliare şi 8% din agricultură şi creşterea animalelor, mai arată CITR.
La sfârşitul lunii noiembrie 2015, totalul refuzurilor la plată cu instrumente de debit a crescut cu aproximativ 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Deşi numărul debitorilor a scăzut cu 25%, societăţile ce experimentează refuzuri la plată sunt mai mari, media refuzului la plată per debitor crescând cu 44% faţă de anul precedent.