English
În proporţie covârşitoare, managerii preferă instrumentele tradiţionale de finanţare (42% băncile şi 41% surse proprii) şi doar 8% aleg piaţa de capital, în condiţiile în care gradul de informare cu privire la Bursa de Valori Bucureşti este scăzut, cu doar 15% dintre manageri care se declară informaţi cu privire la activitatea acesteia, conform rezultatelor CONFIDEX S2 2021 publicate de Impetum Group, conform unui comunicat remis redacţiei.
"Noi, ca specialişti, folosim instrumentele pieţei de capital în sprijinul companiilor pe care le administrăm şi ne asumăm parte din rolul de a atrage finanţare în acest mod şi de a vorbi mediului de business despre această soluţie. Antreprenorii au posibilitatea să îşi diversifice gama de metode de finanţare a companiei, prin mai multe metode precum accesarea de fonduri europene, atragerea unui partener care să vină cu capital şi know-how, accesarea pieţei de capital, care poate oferi o finanţare continuă a companiei şi care oferă un grad crescut de încredere partenerilor de business. Impetum Group va colabora cu instituţiile relevante în domeniu pentru a creşte nivelul de awareness care duce la un impact pozitiv în economie", precizează Andrei Cionca, CEO Impetum Group.
Cifrele oficiale arată o creştere spectaculoasă a pieţei de capital în plină pandemie, dovedindu-se o alternativă de finanţare foarte bună. Astfel, pe Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), lichiditatea măsurată prin valoarea totală de tranzacţionare cu toate tipurile de instrumente financiare a crescut cu 21,6% în primele 11 luni şi a ajuns la 17,4 miliarde lei, echivalentul a 3,5 miliarde euro. Prin prisma valorii medii zilnice de tranzacţionare, indicatorul de lichiditate arată o creştere de 20,5% la 75 milioane lei, echivalentul a 15,2 milioane euro. Capitalizarea societăţilor prezente pe Piaţa Reglementată a bursei a ajuns la 215,7 miliarde lei, echivalentul a 43,6 miliarde euro, la finalul lunii noiembrie.
Percepţia managerilor despre restructurare
37% dintre manageri înţeleg restructurarea ca fiind un proces intern, centrat pe îmbunătăţirea fluxurilor operaţionale, în timp ce 34% dintre aceştia consideră restructurarea ca fiind un răspuns la factori externi (piaţă/concurenţă), mai relevă studiul. Răspunsurile majorităţii managerilor cu privire la ce presupune un proces de restructurare ne arată că mediul de business recunoaşte existenţa acestei nevoi şi înţelege că aceasta poate fi adresată în mod diferit, în funcţie de specificul situaţiei. O treime dintre manageri consideră însă că momentul adecvat pentru a apela la un specialist în restructurare este cel în care compania înregistrează dificultăţi în a-şi achita datoriile curente.
"Deşi este îmbucurător că managerii încep să perceapă restructurarea ca un instrument eficient în redresarea companiilor, ne îngrijorează să constatăm că o treime dintre aceştia consideră că momentul adecvat pentru a apela la un specialist în restructurare este cel în care compania înregistrează dificultăţi în a-şi achita datoriile curente. De regulă, într-un astfel de moment, compania se află deja în stare de insolvenţă iminentă, ceea ce îngreunează restructurarea business-ului", spune Andrei Cionca, CEO Impetum Group.
În acest context, este important să subliniem că elemente precum: pierderea unui contract important (cu un client sau furnizor), reducerea profitabilităţii (scăderea CA / creşterea costurilor), creşterea ciclului de conversie a cash-ului (creşterea duratei de rotaţie a stocurilor, creşterea duratei de încasare a clienţilor, diminuarea termenelor de plată a furnizorilor), sunt toate semnale ale distress-ului şi ar trebui adresate timpuriu de către companii, cu scopul de a preveni intrarea in dificultate.
Priorităţile companiilor
Studiul CONFIDEX mai arată că priorităţile companiei pentru perioada imediat următoare sunt creşterea vânzărilor (48%) şi păstrarea locurilor de muncă (37%). 27% din manageri consideră că priorităţile companiei sunt investiţiile, în timp ce 22% spun că digitalizarea companiei şi automatizarea. Alte priorităţi sunt îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii (20%), predictibilitatea lanţului de aprovizionare (17%), îmbunătăţirea relaţiei cu furnizorii (9%), accesul la creditare (8%) şi activitatea de cercetare-dezvoltare (4%).
"Observăm că în top 5 priorităţi ale antreprenorilor sunt investiţiile şi digitalizarea companiei. De asemenea, pe parcursul semestrului 2 din acest an au crescut costurile de producţie şi a scăzut profitabilitatea. Astfel, priorităţile antreprenorilor referitor la investiţii şi digitalizare vin să îmbunătăţească indicatorii de profitabilitate şi să contracareze creşterea costurilor cu materia primă. Acest deziderat poate fi atins doar prin investiţii în companie, pe linia de automatizare procese de lucru şi pe linia de dezvoltare produse, scalare business", spune Andrei Cionca.
De asemenea, raportul dintre cei care optează pentru scăderea costurilor şi cei care optează pentru creşterea productivităţii rămâne relativ constant, astfel că 69% consideră că ar trebui să creştem productivitatea, chiar dacă asta presupune investiţii, pentru a putea fi şi competitivi pe piaţă şi alţi 29% că ar trebui să reducem costurile, pentru a putea depăşi această perioadă.
Creşterea productivităţii constituie principalul motor de relansare economică pentru mai mult de două treimi dintre companii, procentul acestora fiind stabil, comparativ cu ediţia anterioară Q1 2021. 69% dintre companiile medii şi mari şi 63% dintre cele mici consideră că, în perioada următoare, ar trebui să crească productivitatea, inclusiv investind pentru a rămâne competitive.
29% consideră că reducerea costurilor e mai importantă în această perioadă (creştere uşoară faţă de Q1 2021).
În continuare, digitalizarea se situează pe un trend ascendent, chiar dacă majorarea faţă de Q1 2021 e una mai redusă (+1%). În cazul a 17% dintre companii, prioritatea este şi predictibilitatea lanţului de aprovizionare.
Încrederea în Instituţii
Comisia Europeană (42%), Mediul de afaceri (42%) şi Societatea Civilă (27%) reprezintă instituţiile în care managerii au cea mai mare încredere, urmează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi băncile cu o cotă de încredere de 18%. Guvernul a scăzut ca încredere de la 19% la 3%, iar Ministerul Economiei de la 15% la 5%, conform rezultatelor CONFIDEX S2 2021 publicate de Impetum Group.
Prima parte a CONFIDEX S2 2021 pe scurt
CONFIDEX S2 2021 arată că încrederea managerilor în economia românească a scăzut până la nivelul de la debutul pandemiei, iar perspectivele economice pentru următoarele luni s-au înrăutăţit: 41% dintre manageri consideră că PIB-ul va scădea (în comparaţie cu 17% în Q1 2021). Principalele îngrijorări pentru perioada următoare sunt definite de lipsa forţei de muncă, de creşterea preţului materiilor prime şi de creşterea inflaţiei.
De asemenea, observăm o involuţiei a stării de spirit a managerilor şi o întărire a percepţiilor negative: s-a dublat ponderea celor care cred că PIB va scădea (41% vs 17% în Q1 2021), a crescut ponderea celor care cred că puterea leului va scădea (86% vs 77% în Q1 2021) şi a crescut ponderea celor care cred că inflaţia va creşte (92% vs 74% în Q1 2021). Managerii din HORECA şi Transporturi sau cei din companii cu o cifră de afaceri mică sunt cei mai pesimişti. Pe de altă parte, managerii din Servicii sau cei ai companiilor mari sunt cei mai optimişti. Nivelul de optimism este redus şi în predicţiile pentru următoarele 12 luni. Doar un manager din 8 consideră că economia naţională se va îmbunătăţi. În schimb, unul din 5 manageri apreciază că economiile globală şi europeană vor avea un trend pozitiv în următorul an.
Principalele trei îngrijorări ale managerilor români rezultate din studiu (lipsa forţei de muncă, creşterea preţului materiei prime şi rata inflaţiei) reprezintă aproximativ 70% din răspunsurile primite.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
