Studiu EY: Consiliile de administraţie trebuie să determine conducerea companiilor să integreze sustenabilitatea

Lipsa de acţiuni strategice clare în privinţa sustenabilităţii ar putea costa scump companiile, pe măsură ce decidenţii politici adoptă măsuri tot mai severe pentru gestionarea crizelor de sustenabilitate, precum colapsul unor ecosisteme şi deficitul de resurse. Aceasta este principala concluzie a studiului EY Sustainable Value care a chestionat 200 de membri de board, CEO şi directori executivi din 25 de sectoare de activitate din 15 ţări europene, conform unui comunicat de presă al companiei.

Julie Linn Teigland, EY EMEIA Area Managing Partner, a declarat: "Consiliile de administraţie au un rol esenţial în a pune accentul pe sustenabilitate şi trebuie să fie vocale şi să îşi ajute companiile să adopte activităţile sustenabile ca pe un imperativ absolut. Asistăm la o relaxare a angajamentului companiilor, atunci când vine vorba de sustenabilitate, iar consiliile de administraţie au datoria să contribuie la consolidarea unei culturi de business în care sustenabilitatea să fie văzută ca o misiune primordială".

Integrarea sustenabilităţii ca prioritate de business crucială

Studiul arată că angajamentul companiilor faţă de sustenabilitate slăbeşte. Datele ediţiei 2023 a studiului EY Sustainable Value Study au arătat că, în medie, anul vizat pentru îndeplinirea obiectivelor climatice a devenit 2050, faţă de 2036 menţionat anul trecut.

Conform studiului, companiile europene nu promovează sustenabilitatea ca sursă de diferenţiere şi de creştere, iar multe dintre ele nu caută să materializeze oportunităţi transformatoare care să pună accentul pe noi iniţiative, produse sau servicii în domeniul sustenabilităţii.

Studiul a constatat că marea majoritate a companiilor nu dispun de o analiză economică solidă, care să arate cum va fi stimulată activitatea comercială de priorităţile din domeniul sustenabilităţii, de exemplu obiectivul "zero emisii nete". Doar 24% dintre respondenţi au declarat că au o viziune strategică clară asupra modului în care abordarea priorităţilor de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) va contribui la crearea de valoare pentru business. Membrii neexecutivi şi preşedinţii consiliilor de administraţie sunt cu predilecţie sceptici în ceea ce priveşte motivaţia comercială a sustenabilităţii, doar 8% declarându-se pe deplin mulţumiţi, ceea ce indică un decalaj semnificativ între viziunea consiliilor de administraţie şi viziunea restului companiei.

Este necesară o abordare mai curajoasă în materie de reglementări

Consiliile de administraţie ar trebui să insiste pentru o abordare strategică mai ambiţioasă a agendei politice şi de reglementare, atunci când aceasta poate fi transformată într-un avantaj competitiv.

Încurajator este faptul că aproape toate organizaţiile intervievate fac schimbări, ca reacţie la Directiva UE privind diligenţa necesară în materie de sustenabilitate a întreprinderilor (CSDDD) şi la Directiva privind raportarea de sustenabilitate (CSRD), cu abordări care vizează fie optimizarea capacităţii lor, fie o transformare fundamentală. Cu toate acestea, mai puţin de jumătate dintre companii au declarat că au adoptat o abordare îndrăzneaţă, "transformatoare" în raport cu CSDDD şi CSRD (48% şi, respectiv, 40%).

În ceea ce priveşte Pactul Ecologic European, studiul a constatat că organizaţile care au capacităţi de guvernanţă mai bune în materie de sustenabilitate au făcut mai multe progrese. Totuşi, doar 40% dintre respondenţi consideră că au înţeles cum să acceseze finanţarea şi stimulentele prin intermediul acestei iniţiative.

Potrivit raportului, companiile care adoptă o abordare mai îndrăzneaţă în ceea ce priveşte reglementările vor fi mai bine poziţionate pentru a-şi transforma obiectivele climatice în fapte, pentru a reduce riscul de "greenwashing" şi pentru a-şi îmbunătăţi accesul la sursele de finanţare "ecologică". În acelaşi timp, organizaţiile mai ambiţioase vor fi mai bine poziţionate pentru a oferi investitorilor şi pieţelor financiare o argumentaţie convingătoare privind modul în care sustenabilitatea va aduce valoare economică, creând un impact pozitiv asupra valorii companiei.

Inteligenţa artificială ca vector al transformării durabile

Inteligenţa artificială (IA) are potenţialul de a fi un vector important al transformării durabile, dar necesită o guvernanţă tehnologică eficientă şi responsabilă pentru a acumula încredere din partea actorilor interesaţi.

În timp ce majoritatea companiilor raportează "progrese iniţiale" în guvernanţa IA, sunt puţine cele care au reuşit să facă paşi înainte şi care au o abordare robustă deja implementată. Doar o treime (33%) dintre respondenţi au declarat că dispun de un cadru de guvernanţă pentru utilizarea responsabilă a inteligenţei artificiale, în timp ce un procent îngrijorător de 21% dintre respondenţi au declarat că "nu au iniţiat" încă această activitate esenţială.

În contextul în care evoluţiile în domeniul inteligenţei artificiale, în special în ceea ce priveşte inteligenţa artificială generativă (genAI), au loc extrem de rapid, este important ca o companie să continue să îşi dezvolte în paralel guvernanţa tehnologică. Potrivit raportului, o abordare proactivă a guvernanţei oferă avantaje semnificative în ceea ce priveşte deblocarea valorii economice.