STUDIU Insectele transmit Pesta Porcină Africană

Date importante legate de Pesta Porcină Africană, care "îşi face de cap" în ţara noastră de ani buni, au fost relevate de un studiu de 11 luni efectuat de către Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Un proiect de cercetare finanţat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) şi implementat, în calitate de coordonator, de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, în colaborare cu Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), şi-a relevat rezultatele, după studiile efectuate timp de 11 luni, în perioada martie 2020-ianuarie 2021. Specialiştii USAMV Cluj-Napoca precizează că descoperirea majoră a acestor studii este că anumite specii de insecte hematofage, recoltate din focare de Pestă Porcină Africană, se hrănesc pe porci, astfel că în corpul lor se găseşte material genetic al virusului PPA. Peste 70% din insectele hematofage recoltate în ferme comerciale cu PPA declarată conţineau ADN-ul viral, conform sursei citate. Prof. dr. Andrei Mihalca (Departamentul Parazitologie şi Boli Parazitare) a declarat: "Acest proiect a fost o adevărată provocare pentru noi şi a implicat o sincronizare perfecta cu diferite instituţii. Colaborarea cu ANSVSA a fost impecabilă. Ca să înţelegeţi procesul, cum apărea o suspiciune de focar de pestă porcină africană, ANSVSA informa USAMV Cluj-Napoca printr-un mail. În câteva minute începeam organizarea deplasării. Domnul dr. Alexandru Supeanu de la ANSVSA obţinea toate acordurile instituţilor şi medicilor locali, iar în câteva ore echipa de la USAMV Cluj-Napoca era deja pe drum". Studiul a relevat, de asemenea, că importanţa insectelor hematofage ar putea fi mai mare în ferme comerciale decât în sistemul tradiţional şi că dinamica abundenţei acestor insecte ar putea explica numărul crescut de cazuri în lunile de vară.

Din echipa de cercetare a făcut parte şi doctorand Oana Maria Balmoş, care s-a deplasat constant în focarele noi de PPA, unde s-au instalat diferite capcane pentru insecte hematofage: "A fost un maraton de deplasări pe teren. În doar câteva luni am efectuat 30 de deplasări în toate colţurile ţării. Practic, am stat acasă doar câteva zile în toată această perioadă. În rest, eram prin ferme sau în curţile oamenilor. Veneam dimineaţa la serviciu cu bagajul făcut pentru câteva zile. Cel mai probabil, în câteva ore urma să pornesc la drum undeva, fără să ştiu unde". În cele 30 de deplasări, Oana Maria Balmoş a recoltat mii şi mii de insecte. Au urmat apoi sute de ore de muncă în laborator pentru identificarea acestora. Probele, o dată sortate şi identificate, au ajuns la IDSA, unde, în cadrul Laboratorului Naţional de Referinţă, au fost testate pentru identificarea ADN-ului viral.

Conf. dr. Florica Bărbuceanu, directorul institutului explică: "Participarea în cadrul proiectului a fost o provocare ştiinţifică, pe care specialiştii din cadrul laboratorului nostru au primit-o cu entuziasm. Expertiza şi experienţa de lucru dobândite în urma testării pentru PPA a peste 10.000 de probe de la apariţia acestei boli în România şi-au spus cuvântul în mod favorabil, dovadă fiind rezultatele obţinute. Tehnicile de biologie moleculară utilizate au respectat protocoalele recomandate de către Laboratorul European de Referinţă.

Ne-am bucurat să fim parte a unei echipe de cercetare extrem de bine coordonate, care a finalizat cu succes acest proiect, în ciuda constrângerilor impuse de pandemia de COVID-19, şi să contribuim la studii relevante în direcţia combaterii acestei boli extrem de dăunătoare pentru suine, industria de profil şi nu numai". Pesta Porcină Africană reprezintă o boală virală care afectează atât porcii domestici, cât şi mistreţii. Chiar dacă această boală nu afectează oamenii, ea are consecinţe economice extrem de importante pentru creşterea porcilor în România. Transmiterea bolii se realizează prin contactul direct cu alţi porci domestici sau sălbatici, dar şi prin intermediul produselor alimentare, furajelor şi echipamentelor contaminate (încălţăminte, îmbrăcăminte, unelte etc.).

Un alt element important de luat în calcul este rezistenţa virusului în mediu, una extrem de ridicată. În prezent, nu există vreun vaccin aprobat împotriva PPA. Rezultatele studiului au fost publicate deja şi în jurnalul oficial al EFSA.