Studiu Roland Berger: Creştere semnificativă a investiţiilor de tip private equity în România în 2024

Fondurile de investiţii active în România sunt mai optimiste cu privire la evoluţia pieţei locale în 2024 comparativ cu anul anterior, conform studiului Roland Berger "Perspectiva industriei de Private Equity în 2024". Peste 70% din participanţii la studiu anticipează o creştere a numărului de tranzacţii realizate în Romania de fondurile de investitii, după ce în 2023 au fost finalizate 20 de tranzacţii, 13 achiziţii şi 7 exituri, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, aproximativ 2.200 de reprezentanţi din această industrie, la nivel european, au fost invitati să participe în vederea realizării studiului. În România, peste 80% dintre fondurile active pe piaţa locală au participat la această cercetare, la nivelul Europei Centrale şi de Est rata de participare a depăşind 50%.

Optimism în Est şi precauţie în Vest - sunt cele două perspective ale sectorului de private equity pentru 2024

Perspectivele asupra climatului macroeconomic în 2024 în cadrul industriei de private equity diferă semnificativ în funcţie de regiune. Conform studiului, 73% dintre participanţii din Romania anticipează o creştere a economiei anul acesta. În Europa Centrală şi de Est, 63% dintre respondenţi împărtăşesc aşteptări similare. În Europa de Vest, per ansamblu, nivelul de incertitudine este destul de ridicat, doar 33% dintre participanţi anticipând o creştere economică în acest an. Aşteptările sunt mai optimiste în Franţa, Marea Britanie şi ţările nordice, în timp ce experţii din Germania, Portugalia şi Spania sunt cei mai rezervaţi.

Optimism atât în România cât şi în restul Europei în privinţa numărului de tranzacţii realizate

Chiar şi în contextul creşterii incertitudinii macroeconomice în unele ţări vesteuropene, profesioniştii din industria de private equity din întreaga Europă rămân încrezători în evoluţia pieţei pentru anul 2024 şi anticipează o creştere a numărului de tranzacţii realizate de fondurile de investiţii în acest an. Acest lucru reprezintă o schimbare semnificativă faţă de sentimentul din 2023, în special în Europa de Vest şi Europa Centrală şi de Est. La momentul respectiv perspectiva pentru acel an (2023) a fost una foarte rezervată. În România, de asemenea, se observă un impuls de optimism, ponderea fondurilor care anticipează o creştere a numarului de tranzacţii pentru anul în curs a crescut de la 50% în 2023 la 70% în 2024.

Conform participanţilor la studiu, în 2024, numărul tranzacţiilor realizate de fondurile de private equity în România va fi influenţat în primul rând de disponibilitatea ţintelor atractive şi de preţul potenţial de achiziţie. Contextul macroeconomic şi încrederea consumatorilor vor avea cel mai mare impact în dinamica tranzacţiilor pe piaţa de private equity din Europa Centrală şi de Est, în timp ce accesibilitatea finanţării prin datorie "availability of debt financing" va fi mai relevantă în Europa de Vest.

"Este îmbucurător să observăm o creştere a optimismului în piaţa de private equity din România. Două treimi dintre profesioniştii din acest domeniu anticipează că ţintele disponibile în 2024 vor fi mai atractive decât anul trecut, implicit şi numărul de tranzacţii realizate în acest an va fi mai mare. Acest sentiment optimist este similar la nivelul Europei. Cea mai mare creştere a optimismului este înregistrată în Europa de Vest, unde piaţa de fuziuni şi achiziţii, inclusiv cele realizate de fondurile de tip private equity, a fost puternic afectată anul trecut", a subliniat Szabolcs Nemes, Managing Partner, Roland Berger România.

Uşoară schimbare în industriile de interes pentru fondurile de private equity, pentru acest an, pe piaţa locală - Accent pe consolidarea portofoliului local

Specialiştii din domeniu anticipează că sectorul Bunurilor de larg consum şi Retail va atrage cele mai multe investiţii de private equity în România în acest an, urmat de sectorul de Logistică şi Servicii. Sectoarele IT, software şi soluţii digitale precum şi cel de Servicii Medicale sunt la egalitate pe locul 3 în acest an, după ce au ocupat primele doua pozitii în clasamentul anului trecut.

"Investiţiile planificate pentru 2024 se vor concentra pe industriile care deţin deja o pondere semnificativă în portofoliul local al fondurilor. La finalul anului 2023, cele patru sectoare principale cumulau 75% din totalul cifrei de afaceri a companiilor din portofoliul de private equity din România.", a adaugat Szabolcs Nemes.

Priorităţi diferite pentru fondurile active în România şi pentru cele din Europa

Piaţa de private equity din România se află într-un stadiu diferit faţă de celelalte ţări din Europa. Implicit priorităţile jucătorilor pentru anul curent sunt diferite, atât în ceea ce priveşte focusul acestora, cât şi măsurile planificate pe termen mediu pentru creşterea valorii portofoliului.

"Portofoliile fondurilor de investiţii sunt alcătuite în proporţie de 40% din companii care se află sub managementul acestora de mai bine de 5 ani, iar peste 10% dintre companii care sunt deţinute de aceste fonduri de mai bine de un deceniu.

Prin urmare, nu este o surpriză faptul că aproape jumătate dintre participanţii din România au menţionat că sunt interesaţi de un exit în acest an. În Europa Centrală şi de Est, peste 70% din fondurile care au participat la studiu anticipează un exit în acest an. În acelaşi timp, observăm un interes crescut în România în ceea ce priveşte strângerea de fonduri, atât comparativ cu anul anterior, cât şi faţă de celelalte ţări din Europa. Acest lucru este susţinut de lansarea programului de finanţare prin PNRR cât şi de apariţia unor noi fonduri pe plan local în ultima perioadă", a completat Nemes.

Dezvoltarea companiilor din portofoliu reprezintă o prioritate pentru toate fondurile de investiţii, indiferent de locaţia lor geografică. Măsurile luate la nivel local în acest an sunt similare cu cele din restul Europei, cu un accent pe consolidarea companiilor din portofoliu, reducerea costurilor şi digitalizare. Pe termen mediu, deşi există direcţii similare, cum ar fi creşterea importanţei utilizării inteligenţei artificiale, se remarcă şi diferenţe la nivel regional, precum un interes crescut pentru ESG în Europa Centrală şi de Est şi Europa de Vest.