Studiul canadian de mediu privind Roşia Montana va mai întîrzia

Gabriel Resources, compania canadiană care intenţionează să deschidă cea mai mare exploatare auriferă de suprafaţă, a anunţat marţi că are nevoie de alte cîteva luni pentru a depune studiul de mediu necesar autorităţilor pentru aprobarea pro-iectului, informează Reuters.

Gabriel Resources intenţionea-ză să înceapă în 2005 exploatarea unui zăcămînt care ar putea produce 500.000 de uncii de aur pe an /o uncie este egal cu circa 30 de grame/, însă intenţiile companiei se lovesc de opoziţia apărătorilor mediului în-conjurător, arheologilor şi comunităţilor locale, precum şi de reţinerea autorităţilor.

"Studiul de mediu urmează să fie depus în cîteva luni", a declarat Adrian Dascălu, purtător de cuvînt al companiei canadiene, cu sediul în Toronto. El nu a dorit să ofere detalii suplimentare.

Ultimele amînări vin după ce firma afirma în septembrie că estimează că va finaliza documentaţia care trebuie supusă aprobării guvernului român în circa şase săptămîni. În decembrie compania afirma că studiul va fi gata la sfîrşitul lunii martie 2004.

Mina de aur, principala activitate a Gabriel Resources, a primit o aprobare provizorie de la o comisie parlamentară, dar primul-ministru Adrian Năstase afir-ma în iunie că Guvernul este reţinut în a da aprobarea finală, din cauza impactului asupra me-diului.

Gabriel deţine 80 la sută din Roşia Montana Gold Corporation, care a fost creată pentru a înfiinţa şi exploata mina din Alba Iulia.

Acordul de mediu, care trebuie emis de Departamentul de mediu din cadrul ministerului agriculturii, este crucial pentru materializarea proiectului, în valoare de mai multe milioane de dolari.

"Avem nevoie de şase pînă la 12 luni pentru a evalua un pro-iect de o asemenea amploare, care trebuie să respecte normele stricte ale Uniunii Europene", a declarat Ioan Jelev, directorul Departamentului de mediu.

Gabriel a afirmat că va depune un studiu care să arate că proiectul este conform reglemen-tărilor UE şi convenţiilor internaţionale.

"Studiul va include un capitol care să clarifice faptul că legis-laţia europeană este riguros res-pectată", a spus Dascălu.

Comunitatea locală afirmă că proiectul presupune distrugerea planificată a fostelor mine de aur romane, mediului şi satelor învecinate. Mii de familii din zonă urmează să se mute ca să facă loc exploataţiei.

Gabriel a obţinut pînă acum 39% din proprietăţile reziden-ţiale necesare demarării activi-tăţii minei, a afirmat Dascălu. Compania a afirmat că va utiliza ultimele tehnologii, cu un mi-nim impact distructiv asupra mediului, afirmînd că proiectul va fi în beneficiul României. Comisia europeană a stabilit anul trecut reguli mai stricte pentru companiile miniere, pentru a reduce riscul dezastrelor de mediu cauzate de deşeurile toxice şi cantităţile de steril.

Acţiunea a fost generată de dezastrul de la Baia Mare, din 2000, cînd emisiile toxice de la o mină de stat s-au deversat în reţeaua de rîuri, ajungînd inclusiv în Tisa.