Studiul KPMG:

Sustenabilitatea devine "noua normalitate", cu 95% dintre primele 250 de companii globale publicând ţintele de reducere a emisiilor de carbon, faţă de 80% în 2022, potrivit unui Studiu KPMG.

Studiul KPMG arată că 56% dintre cele mai mari 250 de companii globale au acum un lider dedicat sustenabilităţii, în creştere faţă de 45% în 2022. De asemenea, aproape o treime (30%) dintre primele 100 de companii iau în considerare obiectivele de sustenabilitate în stabilirea remunerării liderilor executivi, faţă de 24% în 2022.

Cu raportarea obligatorie a sustenabilităţii tot mai aproape de implementare în UE, studiul arată că organizaţiile cele mai mari din lume au o abordare proactivă, cu o creştere semnificativă a numărului companiilor care publică deja date ESG, inclusiv ţinte de reducere a emisiilor de carbon.

Studiul KPMG privind Raportarea Sustenabilităţii, lansat pentru prima dată în 1993 şi realizat la fiecare doi ani, analizează rapoartele de sustenabilitate şi ESG emise de 5.800 de companii din 58 de ţări, inclusiv România. Cu peste 180.000 de puncte de date combinate, raportul oferă o analiză detaliată a progresului în raportarea ESG realizat de cele mai mari companii la nivel global.

Analiza include date despre "N100" - cele mai mari 100 de companii din lume şi "G250" - cele mai mari 250 de companii din lume după venituri, pe baza clasamentului Fortune 500 din 2023.

Ţara noastră a fost din nou inclusă în studiul KPMG privind Raportarea Sustenabilităţii, iar analiza a arătat că, din cele 100 de companii analizate, 78 au publicat informaţii legate de sustenabilitate, fie într-un raport separat, fie ca parte a raportului de management. Comparativ cu studiul anterior din 2022, acest număr a crescut cu 4 puncte procentuale.

Dintre cele 78 de companii care raportează sustenabilitatea, 30 publică un raport local la nivel de entitate sau subsidiară, ceea ce reprezintă o creştere de 43% faţă de studiul anterior. Dintre acestea, 8 sunt entităţi cu acţionariat românesc, ceea ce înseamnă o creştere de 33% faţă de 2022. În privinţa standardelor de raportare, GRI rămâne cel mai utilizat standard, fiind folosit de 93% dintre companiile locale, iar 47% dintre acestea adoptă şi standardele SASB în paralel.

Printre companiile analizate se numără şi una care a publicat primul său raport CSRD.

În ediţia din 2022, au fost incluse preocupările companiilor româneşti privind schimbările climatice. Dacă în cadrul analizei noastre anterioare am constatat că 18 companii au stabilit obiective privind emisiile de gaze cu efect de seră, numărul acestora a crescut acum la 22, iar 10 dintre ele raportează şi în conformitate cu recomandările TCFD. Una dintre cele mai semnificative creşteri (267%) a fost observată în legătură cu includerea indicatorilor de performanţă de sustenabilitate în remunerarea echipelor executive.

A fost observată o creştere semnificativă a auditării de către o terţă parte, tendinţă ce se va accelera pentru rapoartele publicate începând cu 2025. Comparativ cu sondajul anterior, în care doar 8 rapoarte au fost auditate, de data aceasta 13 din cele 30 de Rapoarte de sustenabilitate locale au fost auditate fie în întregime, fie doar anumite capitole şi/sau indicatori.

Merită menţionat faptul că nu toate companiile au inclus capitolul de Taxonomie în raportul privind sustenabilitatea. În cazul companiilor locale, doar 70% dintre acestea şi-au publicat analiza de Taxonomie. 37% dintre companii au declarat că au început să se pregătească pentru implementarea CSRD prin realizarea analizei de dublă materialitate.

"Raportarea de sustenabilitate evoluează către standardizare, conformare cu reglementările, o creştere a calităţii datelor şi o implicarea mai mare a părţilor interesate. Raportarea de sustenabilitate devine din ce în ce mai mult un element cheie al strategiei corporative, datorită aşteptărilor crescânde ale părţilor interesate, dar şi datorită necesităţii de a aborda problemele sociale şi de mediu cât mai serios. Tendinţele cheie de până acum au inclus adoptarea unor cadre de raportare standardizate voluntare precum GRI, SASB şi TCF; cu toate acestea, pentru Europa, accentul trebuie să se schimbe, deoarece companiile încep să se pregătească pentru implementarea CSRD. Studiul identifică faptul că există o recunoaşterea tot mai mare că practicile de afaceri sustenabile nu sunt doar esenţiale pentru abordarea provocărilor globale, ci şi pentru stimularea succesului economic şi a rezilienţei pe termen lung."- afirmă Corina Constantin, Partener Asociat Consultanţă în Afaceri - Energie, Sustenabilitate, Schimbare

Climatică, KPMG în România.

Studiul KPMG privind Raportarea Sustenabilităţii 2024 indică şase tendinţe majore:

1. Raportarea sustenabilităţii şi stabilirea ţintelor de reducere a emisiilor de carbon au devenit o

practică curentă pentru cele mai mari companii din lume. Atât raportarea de sustenabilitate, cât şi ţintele de reducere a emisiilor de carbon au fost adoptate de aproape toate entităţile din G250 şi de patru cincimi din grupul N100.

2. Unele companii şi-au schimbat deja practicile înainte de termenul limită pentru adoptarea

raportării obligatorii a sustenabilităţii conform standardelor de Raportare Corporativă în materie

de Sustenabilitate (CSRD) ale Uniunii Europene. Directiva se aplică unui grup iniţial de companii

pentru rapoartele privind exerciţiul financiar care se încheie de la 31 decembrie 2024, unele

având termen până în 2029 pentru a publica primele rapoarte conforme. Cu toate acestea, unele

companii, în principal cu sediul în Europa sau cu activităţi în Europa, se pregătesc deja pentru

CSRD, inclusiv prin derularea analizei de dublă materialitate în conformitate cu Standardele

Europene de Raportare în domeniul Sustenabilităţii (ESRS). Aproape jumătate dintre companiile

europene care au fost incluse în studiu, fac deja raportări folosind Taxonomia UE.

3. Dublă materialitate, necesară conform CSRD, este acum utilizată de jumătate dintre cele mai

mari companii. Aproape patru cincimi din companiile G250 şi N100 folosesc astfel de evaluări.

Companiile din G250 sunt mai inclinate să utilizeze analiză de dublă materialitate care evaluează

atât impactul asupra societăţii, cât şi asupra mediului, precum şi modul în care acestea afectează performanţa lor financiară. Dubla materialitate este cea mai completă formă de evaluare şi este fundaţia conformităţii cu standardele CSRD, aşadar o parte dintre companiile care parcurg procesul înainte de termen se pregătesc pentru momentul în care acesta va deveni obligatoriu.

4. În ciuda trecerii către raportarea obligatorie, standardele şi ghidurile voluntare rămân larg

utilizate. GRI rămâne cel mai popular standard, utilizat de trei sferturi dintre companiile G250 şi de o proporţie la fel de mare de companiile N100. Au existat, în ultimii doi ani, creşteri mai mari

în rata de utilizare atât a SASB, cât şi a ghidurilor publicate de către bursele de valori. Rata de

adoptare a acestora variază semnificativ în funcţie de ţară şi regiune. Spre exemplu, toate companiile chestionate din Arabia Saudită folosesc ghidurile bursei de valori locale, iar două treimi dintre cele din America folosesc ghidurile SASB.

5. Raportarea privind biodiversitatea continuă să crească. Aproximativ jumătate dintre companiile incluse în G250 şi N100 raportează acum despre biodiversitate, în creştere de la aproximativ un sfert acum patru ani, deşi rata creşterea a fost mai lentă în ultimii doi ani.

6. Rata de adoptare a recomandărilor TCFD continuă să crească. Aproape trei sferturi dintre companiile G250 raportează riscurile climatice în conformitate cu TCFD.

Roxana Suciu, Director Consultanţă în Afaceri - Energie, Sustenabilitate, Schimbare Climatică,

KPMG în România, spune: "Interpretând informaţiile culese pe parcursul studiului, am observat o

îmbunătăţire a tuturor aspectelor de sustenabilitate care au fost incluse în analiză. Aşadar, am putea concluziona că există o bază solidă pe care companiile să construiască pentru viitoarele cerinţe de raportare, mai complexe.