Summit UE la Bruxelles în vederea confirmării unui al doilea mandat al Ursulei von der Leyen

Şefii de stat şi de guverne ai statelor membre ale Uniunii Europene (UE) urmează să se pună de acord joi să susţină un al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la preşedinţia Comisiei Europene (CE) în cadrul unui summit care are loc cu trei zile înaintea unor alegeri legislative anticipate în Franţa cu mize fără precedent, informează news.ro.

Ipoteza unei ajungeri la putere a extremei drepte în a cea de a doua putere economică a UE se va afla în mintea tuturor celor reuniţi la Bruxelles, unde liderii Celor 27 se reunesc joi după-amiaza cu scopul de a repartiza posturi-cheie în UE, în urma alegerilor europene.

Zarurile au fost deja aruncate în privinţa funcţiilor la vârf, în urma unui acord încheiat marţi între şase lideri europeni - între care francezul Emmanuel Macron şi germanul Olaf Scholz - care fac parte din "marea coaliţie" a dreptei, social-democraţilor şi celor de centru.

Însă şefa Guvernului italian ultraconservator, Giorgia Meloni, lăsată în afara negocierilor între cele trei grupuri politice, a denunţat acţiunile unei "oligarhii" şi ar putea strica petrecerea.

Acordul vizează un al doilea mandat al germancei Ursula von der Leyen de preşedintă a CE, desemnarea socialistului portughez Antonio Costa la preşedinţia Consiliului European şi a premierului eston de centru Kaja Kallas drept şefă a diplomaţiei europene.

Aceste nume urmează să fie supuse aprobării tuturor liderilor care iau parte la acest summit, care ar urma să le aprobe. O majoritate zdrobitoare a acestora fac parte dintr-una dintre aceste trei familii politice şi formează o majoritate.

Un consens a fost schiţat deja cu privire la cele trei nume la un summit informal, la 17 iunie.

"Nu ne aşteptăm să existe probleme", a declarat o sursă diplomatică, rezumând un sentiment larg împărtăşit la Bruxelles.

Summitul se poate desfăşura până vineri, dar s-ar putea încheia mai devreme.

Liderii vor să ajungă rapid la o decizie, din cauza "incertitudinii" alegerilor din Franţa, declară un diplomat.

Alegerile europene de la 9 iunie au fost marcate de o ascensiune a dreptei radicale şi a extremelor, în cadrul grupului ECR al lui Meloni, care detronat grupul de centru al lui Emmanuel Macron de pe locul trei în Parlamentul European (PE).

Conducătoarea italiană şi premierul naţionalist ungar Viktor Orban cer ca repartizarea funcţiilor la vârf în UE să ţină cont de acest puseu.

"Există o realitate politică în urma alegerilor europene, a menţinerii coaliţiei între PPE (dreapta), S&D (social-democraţi) şi Renew (centru), o coaliţie din care ECR nu face parte", subliniază o sursă de la Paris.

Însă "nimeni nu este exclus", declară această sursă de la preşedinţia franceză, subliniind că au avut loc contacte cu Maloni.

Emmanuel Macron l-a primit miercuri pe Viktor Orban la Paris.

Conducătoarea celei de a treia economii a UE, care a ieşit întărită din aceste alegeri europene, vrea să influenţeze mai mult alegerea viitorului Executiv de la Bruxelles.

Roma revendică "cel puţin" o funcţie de vicepreşedinte al CE şi un "portofoliu important", cu scopul de a influenţa politica industrială şi agricolă.

Ursula von der Leyen - în cazul în care este aleasă - urmează să fie validată de o majoritate absolută de 361 de eurodeputaţi.

Acest vot în PE ar putea avea loc la 18 iulie, în prima sesiune plenară a noului Parlament European.

În 2019, ea a fost aleasă cu un avans de doar nouă voturi.

Malteza Roberta Metsola, care provine din PPE, la fel ca von der Leyen, pare sigură să rămână la preşedinţia PE.

În afară de desemnarea în funcţii la vârf, summitul este ocazia semnării cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care urmează să participe la reuniune, un Acord privind "angajamente de securitate" ale UE faţă de Kiev.

UE îşi afirmă hotărârea de a "continua să susţină Ucraina şi poporul ei pe plan politic, financiar, economic, umanitar, militar şi diplomatic atât timp cât este necesar şi atât de intens cât este necesar", se arată într-un text pe care AFP scrie că l-a consultat.

Liderii statelor membre UE urmează să încerce să depăşească blocarea de către Viktor Orban, cel mai apropiat aliat al Moscovei din UE, a unui ajutor militar destinat Kievului în sumă de 6,6 miliarde de euro.

Ei urmează să valideze "agenda strategică" care stabileşte priorităţile blocului eurpean în următorii cinci ani, care pune accentul asupra securităţii, apărării, competitivităţii şi luptei împotriva imigraţiei ilegale.