SUMMIT-UL UE PENRU RELANSAREA ECONOMICĂ / PROIECTE MULTE, VIZIUNI PE MĂSURĂ, IMPLEMENTARE SLABĂ Bani europeni pentru o ţară săracă

Fondurile europene reprezintă o componentă importantă a Planului Naţional de Inves­tiţii şi Relansare Economică, iar faptul că s-a ajuns la un acord cu privire la exerciţiul bugetar multianual 2021-2027, acord în urma căruia România va primi 79,9 miliarde euro, reprezintă un prim pas în dezvoltarea economică şi socială a ţării noastre, a afirmat Ionel Dancă, şeful Cancelariei Prim-ministrului Ludovic Orban, în cadrul videocnferinţei privind cadrul de acţiune locală pentru implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă 2030.

Ionel Dancă a mai spus: "Liderii europeni au ajuns la un acord privind alocarea financiară pentru relansarea economică în statele membre ale Uniunii Europene, iar România beneficiază de o sumă record: 79,9 miliarde euro. Guvernul a prezentat public la începutul lunii iulie Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică ce presupune un volum de investiţii de aproximativ 100 miliarde euro, iar o bună parte din această sumă o reprezintă contribuţia din fondurile europene alocate României.

Aceasta este doar o componentă de finanţare a planului respectiv, care este construit atât din surse bugetare, fonduri nerambursabile cât şi fonduri rambursabile".

Şeful Cancelariei premierului a arătat că prin intermediul mecanismului de supracontractare şi flexzibilizare între programele operaţionale finanţate de Uniunea Europeană, Guvernul va disponibiliza 3 miliarde euro pentru sprijinirea companiilor şi angajaţilor afectaţi de criza generată de epidemia de coronavirus. În privinţa investiţiilor, Ionel Dancă a arătat că în perioada crizei nu au fost oprite lucrările pe niciun şantier unde se realizează investiţii publice şi că în primele şase luni Guvernul a alocat 16 miliarde lei pentru finalizarea unor astfel de lucrări, fapt care s-a reflectat şi în statistică, unde sectorul construcţiilor se situează cu 12% mai bine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

"În privinţa obiectivelor de dezvoltare durabilă, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică are la bază tranziţia ecoomiei româneşti către un model de dezvoltare durabilă prin investiţii în noi capacităţi de producţie în zona energetică, unde avem planificate investiţii de 16 miliarde euro în parcuri eoliene onshore şi offshore, energie hidro şi investiţii în domeniul exploatării şi utilizării gazelor naturale. Tranziţia către o economie durabilă trebuie să permită utilizarea resurselor de gaze naturale în acest proces de la o economie intensiv energetică, către o economie din surse de energie regenerabilă.

România beneficiază de resurse importante de gaze naturale, mai ales în zona offshore a Mării Negre, care trebuie să se concretizeze în creşterea nivelului de trai al cetăţenilor prin conectarea locuinţelor la reţelele de gaze naturale", a arătat Ionel Dancă.

• Ministerul Fondurilor Europene: 16 programe propuse de România pentru absorbţia banilor europeni

Referitor la acordul aprobat, ieri, de Consiliul European, la Bruxelles, Adrian-Marius Mariciuc, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene a precizat că în perioada de programare 2021-2027, politca de coeziune are un rol important la nivelul autorităţilor publice locale, iar proiectele derulate de acestea trebuie să se înscrie celor cinci obiective politice stabilite la nivel european: Europa inteligentă, Europa ecologică, Europa conectată, Europa socială şi Europa durabilă.

Adrian Mariciuc a arătat: "În privinţa alocării naţionale, exerciţiul bugetar multianual 2021-2027 ne oferă 34 miliarde euro pentru politica de coeziune. Banii vor veni prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, dar vom avea limitări pe fiecare dintre acestea. Inclusiv la nivel de programe operaţionale, am ţinut cont de concentrările tematice. Astfel, din totalul sumelor ce vor fi alocate pe Programul Operaţional Regional, 25% va merge către proiectele ce se vor adresa Europei inteligente, 30% către proiectele menite să atingă ţintele Europei verzi, iar minimum 6% se vor adresa proiectelor din zonela urbane. 30% din alocările pe FEDR se vor da pentru proiectele din zona schimbărilor climatice. Tot în această zonă vor fi alocate 37% din sumele pe care le primim prin Fondul de Coeziune. 25% din alocările pe FSE vor merge către proiecte privind incluziunea socială, cel puţin 2% către proiectele destinate persoanelor defavorizate şi cel puţin 10% către proiectele pentru tinerii care nu sunt prinşi în sistemul de ocupare şi nici în sistemul educaţional".

Secretarul de stat din Ministerul Fondurilor Europene a precizat că fiecare stat membru trebuie să pregătească un acord de parteneriat, iar România propune şapte programe naţionale, opt programe regionale şi un program adresat zonelor ce vor face tranziţia de la economia pe bază de carbon la economia verde. În cadrul acestui ultim program privind tranziţia justă, au fost incluse şase judeţe: Dolj, Gorj, Hunedoara, Galaţi, Mureş şi Prahova. Adrian Mariciuc a menţionat că fiecare program va fi supus dezbaterii publice şi că Ministerul Fondurilor Europene este coordonatorul politicii de coeziune la nivel naţional şi autoritate de management pentru mai multe programe operaţionale.

• Dezvoltarea Rurală pierde un miliard de euro

Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a atras atenţia că, în viitorul cadru european financiar multianual, 2021-2027, România pierde un miliard de euro pentru dezvoltarea rurală comparativ cu alocarea pe cadrul financiar anterior, 2014-2020.

"După decizia de la Bruxelles, vom avea pentru plăţi directe 13,7 miliarde euro, iar pentru pilonul 2 - dezvoltare rurală - doar 7,1 miliarde euro, cu un miliard euro mai puţin faţă de perioada 2014-2020. Aceasta în condiţiile în care ne confruntăm cu un fenomen de îmbătrânire a populaţiei din zonele rurale şi în care trebuie să schimbăm paradigma privind balanţa comercială negativă. De aceea, vom fi atenţi la aprobarea proiectelor şi vom stimula susţinerea producătorilor din mai multe zone ale ţării, inclusiv din zona montană şi din Delta Dunării şi dezvoltarea pieţelor locale", a spus ministrul Adrian Oros.

Colegul său din Guvern, Ion Ştefan - ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, s-a declarat mulţumit de granturile cxe vor fi acordate de Bruxelles şi care vor contribui la susţinerea companiilor şi IMM-urilor din ţara noastră. El arătat că investiţiile mari vor fi sprijinte cu sume cuprinse între 1,5 milioane şi 6 milioane euro, printr-un program a cărui bugetare totală se ridică la 550 milioane euro.

În domeniul infrastructurii de sănătate, ministrul Lucrărilor Publice a arătat că în perioada următoare vor fi construite cele trei spitale regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova, că vor fi alocaţi 17,5 miliarde lei pentru reabilitarea şi modernizarea a 1450 centre medicale în mediul rural, 25 spitale judeţene şi 110 spitale orasanesti. În infrastructura din domeniul educaţiei, Ion Ştefan a precizat că vor fi construite sau modernizate 40 de campusuri şcolare şi 30 de cămine studenţeşti, cu 10344 locuri de cazare.

Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei s-a declarat nemulţumit de starea infrastructurii din mediul rural, deşi în ultimii ani au fost demarate sute de proiecte prin intermediul etapelor 1 şi 2 ale Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

"Vom aloca 8 miliarde lei pentru 750 de proiecte privind extinderea reţelelor de apă şi canalizare, şi 250 milioane lei pentru realizarea de fose septice şi staţii de tratare a apelor uzate. De asemenea, sperăm să conectăm peste 70% din gospodării la gazul românesc. În privinţa drumurilor judeţene şi drumurilor locale arăt că doar 39% dintre acestea sunt reabilitate si modernizate. Dorim să ajungem la 78%, în intervalul 2021-2027 şi ne-am propus să alocăm 20 miliarde lei pentru reabilitarea a 20.000 kilometri de drumuri locale şi 12 miliarde lei pentru reabilitarea a 7000 kilometri de drumuri judeţene. De asemenea, din fondurile europene alocate vom eficientiza termic 45.000 de clădiri şi vom construi 10.000 unităţi locative pentru specialişti şi 5000 locuinţe pentru tineri", a afirmat ministrul Ion Ştefan.

Consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, a menţionat că, deşi avem un Plan Naţional de Investiţii şi Relansare Economică care se întinde până în anul 2030, este necesar să ştim ce facem în perioada imediat următoare, ce plan de acţiune şi ce iniţiative avem la nivel guvernamental şi al autorităţilor administraţiei publice locale.

"Anul acesta se termină cadrul financiar multianual 2014-2020 şi ne pregătim pentru perioada 2021-2027. Pandemia este o oportunitate: am avut deficit excesiv, iar Comisia Europeană a decis să fie mai blândă cu aceste deficite. Circa 750 de miliarde euro vor fi daţi pentru diferite proiecte în anii următori. Este foarte important să avem un acord de negociere avantajos pentru România. În aceste condiţii, este foarte important cu vor pregăti autorităţile locale cadrul pentru realizarea proiectelor necesare comunităţilor pe care le administrează. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă va elabora până în luna noiembrie un ghid, iar strategiile de dezvoltare locală pe baza cărora vor fi realizate proiectele ce vor fi finanţate din bani europeni, vor trebui să ţină cont de cele 17 obiective de dezvoltare durabilă. Mai ales că raportul de anul viitor pe cele două semestre europene vor fi realizate pe baza acestor obiective. De asemenea, toate strategiile trebuie legate între ele, inclusiv cu cele existente la nivel european, cum sunt Green Deal şi Just Transition Fund. Dacă pregătim acest lucru şi punem cap la cap strategiile locale de dezvoltare cu cele judeţene şi regionale, lucrurile vor merge bine", a spus consilierul de stat Laszlo Borbely.

Domnia sa a arătat că toate strategiile de dezvoltare durabilă trebuie să se plieze pe cele trei instrumente integrate existente la nivel european: planul de economie circulară, Green Deal şi Just Transition Fund.

• Robert Negoiţă: Absorbţia fondurilor europene, periclitată de politizarea Curţii de Conturi

În legătură cu proiectele derulate pe fondurile europene, Robert Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) a arătat că este nevoie de o nouă reglementare internă.

"Astăzi instituţa de audit din cadrul Curţii de Conturi a României s-a politizat foarte mult. Cei care vin în control au temă să pedepsească adversari politici, chiar din interiorul aceluiaşi partid. De aceea solicităm ca funcţionarii Curţii de Conturi să plătească pentru greşelile sau abuzurile pe care le fac în cadrul activităţii de audit", a spus Robert Negoiţă.

El a arătat că pentru dezvoltarea economică şi pentru realizarea proiectelor europene este necesară predictibilitatea fiscală.

Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România a precizat: "În ultimii patru ani am avut patru tipuri de cote. Cum va fi anul viitor nimeni nu ştie. Dorim ca actualele cote de echilibrare bugetară să fie trecute în lege, pentru a nu mai fi schimbate de la an la an sau de la un guvern la altul. Fără o predictibilitate în acest domeniu, băncile au o mare dificultate să ne facă analiza de risc, iar acest fapt duce la reţinerea lor în acordarea creditelor către administraţiile publice locale sau acordarea acestor credite la costuri mai mari de finanţare".

De altfel, în privinţa cotelor alocate administraţiilor publice, cele patru structuri reprezentative - Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România - au depus un memoriu în acest sens la Guvern prin care cer ca procentul cotelor respective să fie consfinţit prin lege şi să nu se mai schimbe anual.

Robert Negoiţă a menţionat că sunt necesare sprijinirea învăţământului dual şi digitalizarea administraţiei centrale.

"Acest ev mediu din multe zone din administraţia centrală, ne dă de suferit în administraţia locală prin generarea unor costuri suplimentare. Trebuie să ne propunem să reducem costurile, iar asta implică reducere de personal în rândul aparatului de stat care este multe prea umflat. De aceea este nevoie de mai multă tehnologizare şi digitalizare, ca să fim mai rapizi, mai exacţi", a punctat Robert Negoiţă.

Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea şi preşedinte executiv al AMR a arătat că proiectele europene s-ar putea derula pe terenuri care aparţin statului, dar nu au nicio utilitate în acest moment.

"În fiecare oraş există zeci de hectare de teren abandonate care sunt în patrimoniul ministerelor care nu ştiu ce administrează. Terenurile respective ar trebui inventariate şi trecute in proprietatea administraţiilor locale cu destinaţie specială pentru folosirea lor în proiecte de dezvoltare finanţate din fondurile europene", a spus Ilie Bolojan.

Edilul a mai cerut ca în zonele metropolitane, pentru dezvoltarea rapidă a localităţilor adiacente, primăriile comunelor sau micilor oraşe din apropierea municipiilor reşedinţă de judeţ să poată fi transformate într-un fel de primării de sector. Acest lucru ar facilitat depunerea unor proiecte integrate de dezvoltare care ar beneficia de o finanţare consistentă prin prisma numărului crescut de beneficiari direcţi şi indirecţi ai acestora.