Suntem "liderii" UE la numărul mare al companiilor aflate în insolvenţă

6384 de companii din ţara noastră au intrat, anul trecut, în procedura de insolvenţă, ceea ce menţine trendul descendent care a început în anul 2014, se arată într-un studiu al Coface, prezentat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă de Eugen Anicescu, country manager şi Iancu Guda, services director.

Cele mai multe insolvenţe deschise anul trecut au fost înregistrate în sectorul comerţului cu ridicata şi distribuţie (1037), urmat de construcţii (936) şi comerţul cu amănuntul (899).

Datele din studiu indică o scădere graduală a companiilor insolvente care înregistrează venituri de peste 500.000 de euro.

O scădere importantă a numărului de companii care au intrat în insolvenţă a fost consemnată în regiunile Nord-Est (-35%) şi Sud-Est (-27%) şi în municipiul Bucureşti (-26%).

Eugen Anicescu, country manager al Coface, a precizat: "Numărul insolvenţelor a scăzut pentru că majorarea consumului a adus bani în piaţă, dar acest fapt este doar un defazaj faţă de ceea ce se întâmplă la nivel macroeconomic. Avem o situaţie macroeconomică instabilă, dificilă, iar mediul economic nu este suficient de divers şi consolidat pentru a trece peste o perioadă de recesiune economică".

Un exemplu în acest sens îl constituie industria textilă, unde mai multe firme au intrat în insolvenţă, deoarece s-au confruntat cu o situaţie financiară mai dificlă odată cu majorarea salariului minim pe economie şi a altor costuri de producţie.

Eugen Anicescu a mai spus: "Companiile din ţara noastră se confruntă, din ce în ce mai mult, cu costuri mari care le afectează marjele de personal, de finanţare, de retehnologizare, etc.., iar aceste costuri se reflectă în preţul final şi alimentează inflaţia".

În privinţa inflaţiei, percepţia cetăţenilor este diferenţiată în funcţie de mediul în care locuiesc.

Iancu Guda, services director al Coface, a spus: "50% dintre cetăţeni trăiesc în mediul rural şi la ei nu se observă nicio schimbare cu privire la percepţia asupra inflaţiei, deoarece trăiesc din autoconsum (n.r. - consumul din ceea ce produc în gospodăria proprie) sau din barter (troc,schimb). Doar jumătate din populaţie, aceea aflată în mediul urban, resimte costurile inflaţiei atunci când vede la raft creşterea preţurilor sau când plăteşte la casele de market. Procentul referitor la inflaţie publicat de Banca Naţională a României este dat de medierea a două realităţi privind percepţia cetăţenilor asupra inflaţiei. Noi credem că, în mediul urban, ea depăşeşte 10%, în timp ce în mediul rural tinde către zero".

Referitor la insolvenţe, Guda a precizat că avem cel mai mare număr din Uniunea Europeană şi ne situăm pe al doilea loc în regiune, după Serbia.

• Creditul furnizor, principalul sprijin pentru desfăşurarea activităţii companiilor româneşti

Din studiul întocmit de experţii Coface reiese că 379.263 de firme din ţara noastră înregistrează un profit mediu anual de 4,5%.

Iancu Guda a precizat: "La o cifră de afaceri de 100.000 euro, vorbim despre un profit anual de 4500 euro, adică undeva la 400 de euro pe lună. Dacă ne uităm la ce achită firmele respective către stat, vom observa că profitul societăţilor respective este mult mai mic faţă de contribuţiile plătite. O astfel de firmă achită 5700 euro drept TVA şi 5000 de euro contribuţii sociale. Cum să reziste în piaţă o astfel de companie, când profitul lunar înregistrat este mai mic decât salariul unui paznic la o multinaţională?".

Domnia sa a mai spus că a crescut riscul sistemic şi dependenţa financiară între firme. Astfel, anul trecut, datoriile companiilor către furnizori se ridicau la un total de 748 miliarde lei, de peste două ori mai mult faţă de anul 2007 şi de peste şase ori mai mult faţă de datoriile companiilor către bănci în anul 2019, a căror valoare a atins 112 miliarde lei, ceea ce arată că activitatea economică este realizată pe baza creditului furnizor, adică a facturilor emise şi neachitate la scadenţă.

La problemele pe care le au firmele care se apropie de insolvenţă se adaugă şi cele repercutate de la nivel macroeconomic şi, în ultimă fază, de la nivel global. În privinţa economiei globale există o incertitudine care a atins cote maxime, fenomen care este cauzat de deciziile politice, de protecţionismul economic adoptat de foarte multe state, de schimbările climatice şi de îndatorarea la maxime istorice. Acestor factori de stres de la nivel global, li se aduagă şi factori impredictibili cum au fost, la începutul anului 2020, escaladarea ubnor conflicte geopolitice (tensiunile dintre SUA şi Iran) şi epidemia de coronavirus.

Experţii Coface susţin că recente epidemie ce a cuprins China va avea efecte negative asupra industriei auto din Europa, iar primul stat afectat va fi Germania, care ar urma să intre în recesiune. Dacă economia Germaniei va intra în recesiune, va fi afectată şi economia ţării noastre, prin prisma relaţiilor de afaceri actuale care reprezintă 70% din exporturile româneşti.

• Măsuri necesare la nivel macroeconomic pentru temperarea recesiunii economice prognozate

În aceste condiţii, este imperios necesar ca, în următoarea perioadă, autorităţile de la Bucureşti să ia măsuri care să tempereze dezechilibrele macroeconomice cu care ne confruntăm, cheltuielie bugetare şi care să ajute la dezvoltarea mediului de afaceri.

Eugen Anicescu, country manager, a spus: "Nu este posibil, în aceste condiţii, să nu ai nicio măsură de corecţie. Măsurile respective trebuiau luate cât mai devreme, pentru a nu risca să le iei în timpul unei recesiuni globale, când ele ar cunoaşte o amplificare a efectelor negative asupra populaţiei şi economiei. De aceea, trebuie luate aceste măsuri cât mai devreme, pentru a nu ne confrutna cu două elemente negative în acelaşi timp".

Domnia sa consideră că este nevoie de un mix de măsuri pragmatice cu efecte echilibrate în timp. Astfel, pe termen scurt, este nevoie de cheltuieli bugetare responsabile, urgentarea investiţiillor, măsuri legislative şi proiecte favorabile mediului de afacaeri şi utilizarea fondurilor europene şi a planurilor de stimulare. Pe termen mediu, o colectare îmbunătăţită ar duce la creşterea veniturilor bugetare, ar putea avea loc o abordare şi corectare a dezechilibrelor structurale şi s-ar putea aplica strategii sustenabile de dezvoltare durabilă.

Eugen Anicescu a precizat: "Situaţia actuală la nivel macroeconomic nu este una favorabilă. Avem cheltuieli bugetare care au atins 106%, în timp ce veniturile reprezintă doar 30,9% din Produsul Intern Brut. Din păcate, nu cheltuim pentru viitor, adică în investiţii, ce reprezintă în acest moment doar 11% din totatlul cheltuielilor, dar numai 2,9% din PIB, ci pentru salariile din domeniul bugetar şi asistenţa socială. Apoi ne confruntăm cu o slabă colectare a TVA, doar 6,4% din PIB reprezintă încasările efective de TVA. Avem un potenţial de neîncasare destul de ridicat, de 35%, în timp ce media europeană este de 11%".

În privinţa creşterii veniturilor bugetare, Iancu Guda a arătat că digiralizarea ANAF este esenţială, deoarece doar "aşa poate fi ţinută sub control mica evaziune, care, scalată la nivel macro, devine marea evaziune fiscală".

Referitor la strategiile ce pot fi aplicate, Iancu Guda a menţionat că este nevoie de o strategie pe un termen de peste 10 ani care să rezolve problema demografică şi să dezvolte antreprenoriatul românesc.

"O ţară nu se poate dezvolta fără companii şi fără oameni care să muncească în ele", a arătat Iancu Guda.

• Mediu de afaceri embrionar, tânăr, polarizat şi dispus la reacţii emoţionale

Domnia sa a spus că în acest moment mediul de afaceri din ţara noastră este embrionar, tânăr şi concentrat la vârf, iar o recesiune economică ar duce la închiderea mai multor companii care nu existau în timpul crizei din perioada 2008-2010.

"55% din companiile din ţara noastră au fost înfiinţate după anul 2010 şi ca atare sunt dispuse la reacţii emoţionale pentru că nu au trecut prin recesiune. Cele mai mari 1000 de companii concentrează 50% din cifra de afaceri. Din 520.000 de companii existente, primele 5200 concentrează 65% din cifra de afaceri, în timp ce în urmă cu 10 ani ele aveau doar 32% din cifra respectivă. De aceea, stimulentele pe consum au fost captate de marile companii care au găsit oameni cărora le-au plătit salarii mai mari şi au făcut investiţiile de care aveau nevoie. Menţionez că în companii doar 15% din cost reprezintă cheltuielile cu salarii. Principalele costuri sunt legate de investiţia în tehnologie şi producţie. Un mediu de afaceri embrionar, tânăr şi polarizat este incapabil să absoarbă şocurile, care vor fi amplificate şi vor duce la măsuri prociclice. Noi recomandăm companiilor să fie anticiclice", a spus Iancu Guda.

Domnia sa a enumerat un set de opt măsuri care pot ajuta companiile din ţara noastră să depăşească uşor perioada de recesiune economică pe care o anticipează toţi experţii de la nivel global. Conform lui Iancu Guda, companiile trebuie să reducă riscul sistemic, să diversifice producţia în componentul de clientelă, să reducă cheltuielile fixe prin externalizarea serviciilor non-core, să vândă activele non-core înainte de intrarea în recesiune, să îşi dezvolte mecanisme de fidelizare a angajaţilor prin înfiinţarea şi cotizarea la bugetul Pilonului IV de pensii sau prin acordarea de acţiuni, să reinvestească profitul şi să constituie buffere, să diversifice pieţele de export.