SUPLIMENT AUTO Maşina noastră cea de toate zilele

Industria automotive reprezintă primul segment de activitate din ramurile industriei româneşti. Compania Dacia SA a ocupat şi în acest an, în toate topurile firmelor, locul 1 pentru activitatea de export, iar uzina Ford de la Craiova are un nou management care îşi propune să urce rapid în noua piaţă a vehiculelor electrice şi hibrid. Mai mult, Dacia SA se află în top 3 al producătorilor europeni privind activitatea de export.

Noul trend la nivel european, stabilit prin ţintele incluse în Green Deal, din care prima bornă urmează a fi atinsă în 2035 - când producătorii auto din UE nu vor mai avea voie să pună în vânzare decât maşini electrice, începe să se manifeste şi în piaţa automotive din ţara noastră, iar acest fapt se reflectă în statisticile lunare ale Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), care ne arată o creştere spectaculoasă a numărului de automobile electrice vândute. Astfel, automobilele full electrice vândute reprezintă 8,1% din piaţă, în primele zece luni ale anului 2022 faţă de anul 2021, când reprezentau doar 2,7%. Dacă adăugăm la maşinile electrice şi pe cele full hybrid (care dispun şi de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), atunci autoturismele verzi sau mai puţin poluante deţin o cotă de piaţă de 20,8%, care depăşeşte cu 6,8% şi 7.080 unităţi vândute cota deţinută de motoarele diesel.

La acest efort, la care a contribuit şi compania Dacia prin cele 4567 de maşini full electrice Dacia Spring vândute în România în primele zece luni ale anului curent, se vor adăuga în primele luni ale anului viitor şi unităţile Dacia Jogger, un autoturism de şapte locuri, hibrid, care în oraşe va funcţiona doar electric, aşa cum au susţinut recent, în cadrul Topului Naţional al Firmelor - eveniment organizat de Camera de Comerţ şi Industrii a României - reprezentanţii celui mai vechi producător auto din ţara noastră. Pe lângă Dacia, şi Ford Craiova a promis că anul viitor vom avea primele maşini full electrice produse de uzina respectivă.

Preocuparea reprezentanţilor industriei automotive pentru respectarea ţintelor din Green Deal privind decarbonizarea pare însă a fi ameninţată de criza din energie care continuă şi de actualul conflict armat din Ucraina, incidente care şi-au pus amprenta negativă asupra preţurilor la gaze naturale şi la electricitate şi au accentuat distorsiunile din lanţurile de aprovizionare cu materialele necesare industriei respective. Din cauza crizei acute a microcipurilor, termenii de livrare a autoturismelor către clienţi a crescut. Norii negri care ameninţă industria europeană, în ansamblul său, par să nu se fi risipit, atât timp cât Uniunea Europeană, în privinţa materiilor prime critice necesare inclusiv industriei auto - mai ales în ceea ce priveşte fabricarea bateriilor atât de necesare maşinilor electrice, este tributară sau mai bine zis dependentă de alte state din lume, dintre care cel mai mare furnizor este China. Această dependenţă dictează nu doar modul şi timpii de livrare a produselor respective, ci şi preţul lor, preţ care a crescut constant şi care se va regăsi în costurile de producţie a automobilelor electrice urmând să fie suportat, în cele din urmă, de către clienţi.

Mai mult, dependenţa respectivă şi criza semiconductorilor se pare că pun în pericol însăşi atingerea obiectivului propus de Green Deal pentru anul 2035, când producătorii de automobile din Europa sunt obligaţi să fabrice şi să vândă doar maşini electrice. De aceea, marile grupuri producătoare din automobile din Europa au solicitat recent Comisiei Europene să revizuiască ţinta propusă pentru 2035, în sensul amânării acesteia, şi aşteaptă ca acest lucru să fie aprobat în urma evaluărilor periodice efectuate din doi în doi ani de către experţii instituţiei de la Bruxelles.

În acest context, asupra economiei şi industriei europene îşi face simţită umbra noii decizii a administraţiei Biden care doreşte pomparea a 369 miliarde dolari în industria americană şi care le cere propriilor cetăţeni să cumpere doar produse Made in USA. Decizia administraţiei de la Washington a creat nelinişti pe bătrânul continent, liderii de la Bruxelles afirmând că este nevoie de contramăsuri, pentru că în lipsa lor am putea asista la o dezindustrializare a Europei. De aceea, liderii UE ar urma să dezbată, cu prilejul summitului privind Balcanii de Vest din 6 decembrie, şi în ocazia şedinţei Consiliului European de la mijlocul lunii decembrie, un pachet de măsuri prin care industria europeană - inclusiv industria automotive - să fie subvenţionată pentru a-şi păstra competitivitatea la nivel global. Soluţia respectivă este solicitată chiar de marile corporaţii şi companii de la nivel european şi ea a început să fie aplicată, individual în Germania, unde guvernul de Berlin a decis alocarea a 200 miliarde euro pentru sprijinirea industriei.

Din tabloul de mai sus reiese că, deşi vremurile par să fie dificile pentru economia europeană, industria automotive reuşeşte să inoveze şi să producă în continuare autoturisme care să se încadreze în toate normele de mediu stabilite, atât în UE, cât şi la nivel global. Dacă inovarea va aduce cu timpul şi o soluţie fiabilă care să reducă preţul bateriilor, atunci chiar vom putea vorbi despre autoturismul full electric ca despre maşina noastră cea de toate zilele.