English
Reporter: Ultimii trei ani au adus o succesiune de crize pe plan internaţional, cu ecouri puternice şi în plan intern, marcând negativ întreaga societate. Din perspectiva dumneavoastră, în ce măsură a fost afectată profesia notarială de evenimentele din perioada 2020-2023?
Dumitru Viorel Mănescu: Discuţia este nuanţată şi mă simt dator să fac o precizare: crizele care s-au succedat şi chiar s-au suprapus - dacă luăm în considerare impactul economic şi social în cascadă - au avut şi au, într-adevăr, un pronunţat impact negativ asupra tuturor palierelor societăţii. Totuşi, să admitem că presiunea exercitată în aceşti ultimi patru ani de evenimentele neprevăzute cu care ne-am confruntat a generat şi efecte pozitive. Profesia notarială, asemeni celorlalte profesii juridice, resimte unda de şoc a mix-ului de crize, unele încă în desfăşurare. Notarii sunt întâi şi întâi oameni, cu nevoi umane şi trăiri umane. Din această perspectivă, sigur că cei mai mulţi dintre noi am fost şi suntem marcaţi de vremurile pe care le trăim, de lipsa de predictibilitate şi de siguranţă, de stresul adaptării la avalanşa de schimbări neprevăzute, de pierderile nu doar financiare, ci şi umane pe care unii dintre noi le-am suferit. Cu toate acestea, perioada despre care discutăm nu se abate de la bine-cunoscutul principiu al dualităţii oricărei crize: descreştere, dar şi oportunitate. Aşadar, să vorbim şi despre oportunităţile care ni s-au revelat, nu doar despre blocajele cu care ne luptăm. Din punctul meu de vedere, cele mai importante oportunităţi de evoluţie create constau în întărirea relaţiilor interumane şi profesionale între membrii profesiei, o super eficientizare a comunicării pe toate planurile şi accelerarea adoptării noilor tehnologii în profesia notarială.
Reporter: Puteţi, vă rog, detalia aceste oportunităţi la care vă referiţi?
Dumitru Viorel Mănescu: Criza sanitară cauzată de pandemia Covid-19 a catalizat o strângere a rândurilor în interiorul profesiei, această mobilizare având obiective multiple: asigurarea continuităţii serviciilor notariale în condiţii de maximă siguranţă pentru clienţii birourilor notariale, pentru notarii publici şi personalul lor auxiliar; acordarea sprijinului total şi necondiţionat pentru acţiunile întreprinse de autorităţile statului în vederea limitării riscurilor de contaminare şi, nu în ultimul rând, susţinerea financiară şi umană a colegilor notari care se confruntau cu probleme de sănătate, ei şi membrii familiilor lor. La momentul respectiv, un comitet de criză înfiinţat la nivelul conducerii Uniunii Naţionale a Notarilor Publici a elaborat în regim de urgenţă o strategie menită să gestioneze eficient şi cu celeritate situaţiile ivite în contextul dat şi, în urma consultărilor avute cu membrii profesiei, s-a trecut la implementarea acesteia. Ca urmare a reacţiei noastre rapide şi concertate de adaptare la condiţiile restrictive de desfăşurare a activităţii şi de reorganizare a birourilor notariale, notarii au fost alături de cetăţeni pentru a le acorda sprijinul necesar în vederea soluţionării anumitor probleme cu caracter juridic de a căror rezolvare a depins în primul rând viaţa de familie, dar şi bunul mers al societăţii. Mă refer aici la întocmirea de testamente pentru persoane care doreau să îşi transmită patrimoniul, la dezbaterea de succesiuni, la instrumentarea diferitelor feluri de procuri şi la alte acte cu impact în viaţa socială. Notarii publici s-au situat în prima linie a vieţii sociale, alături de celelalte servicii publice şi private esenţiale. Este o realizare de care suntem mândri.
Următoarea criză - războiul din Ucraina - a debutat pe un teren deja pregătit, ca să zic aşa. Reacţia notariatului român în direcţia sprijinirii primelor valuri de refugiaţi ucraineni a fost ireproşabilă. Ne-am organizat rapid, am comunicat eficient şi am fost prezenţi, încă din primele zile, în centrele organizate pentru primirea familiilor care fugeau din calea războiului. Şi trebuie să spun că, la această acţiune umanitară fără precedent, notarii au participat inclusiv cu resurse personale financiare şi de timp: au găzduit refugiaţi, au făcut donaţii în nume propriu, au petrecut zile în frontieră întâmpinându-i şi îndrumându-i inclusiv în chestiuni notariale. Sunt costuri importante ce s-au adăugat acţiunilor întreprinse de Uniunea Naţională a Notarilor publici din România (UNNPR), ca organizaţie reprezentativă a profesiei.
Nevoia imperioasă de comunicare rapidă şi eficientă în contextul anterior amintit ne-a smuls, aş putea spune, din zona de confort a clasicelor mail-uri profesionale şi ne-a mobilizat în direcţia deschiderii a noi canale de comunicare cu colegii notari publici: platforme sociale dedicate şi o aplicaţie online de sondare a opiniei şi cercetare sociologică, prin care urmărim consultarea pe temele fierbinţi ale prezentului şi viitorului profesiei. Toate acestea îşi demonstrează în fiecare zi utilitatea, indiferent că dialogăm despre chestiuni ce ţin de profesie, de relaţia cu autorităţile, de iniţiative legislative sau de antrenarea tuturor colegilor în misiuni caritabile ca cea de ajutorare a refugiaţilor. Ca o paranteză - UNNPR şi-a propus nu doar stimularea comunicării cu şi între membrii profesiei, ci şi informarea permanentă a acestora privind activitatea notariatelor de drept latin, membre ale Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană şi ale Uniunii Internaţionale a Notariatului. Edităm cu regularitate buletine informative internaţionale pe teme notariale şi reviste în format digital pe teme referitoare la digitalizare. Aceste publicaţii se adaugă Buletinului Notarilor Publici, în format print şi digital - o adevărată tribună a întâlnirii şi dialogului profesional, doctrinar şi cultural.
Cât despre accelerarea adoptării noilor tehnologii în profesia notarială, ne înscriem în trendul general al digitalizării justiţiei şi, in extenso, al digitalizării majorităţii activităţilor umane. Criza sanitară, prin impunerea izolării şi a distanţării sociale, a impulsionat eforturile în direcţia implementării acelor noi tehnologii care facilitează accesul mai uşor şi în siguranţă la serviciile notariale. Punctez, însă, că notariatul român nu se afla la acea dată în faza de pionierat a implementării noilor tehnologii, parcursul digital al profesiei fiind demarat de câţiva ani buni.
Reporter: Vorbind despre digitalizare, sunt la ordinea zilei dezbaterile pro şi contra prezenţei tot mai accentuate a Inteligenţei Artificiale în viaţa de zi cu zi. Care este situaţia, din acest punct de vedere, în ceea ce priveşte digitalizarea activităţii notariale?
Dumitru Viorel Mănescu: Suntem protagonişti şi, totodată, spectatori ai revoluţiei digitale, depinde de perspectiva pe care o abordăm. Din această dublă perspectivă, decelăm realist şi ne asumăm cu responsabilitate, prudenţă şi spirit critic plusurile, dar şi minusurile acestui proces de amploare, căutând să amortizăm pe cât posibil eventualele şocuri ale schimbării, atât pentru membrii profesiei, cât şi pentru beneficiarii serviciilor notariale.
Inteligenţa Artificială oferă oportunităţi importante de modernizare şi eficientizare a activităţii notariale. Vorbim aici despre beneficii economice şi sociale semnificative, atât din perspectiva simplificării rutinei profesionale zilnice, cât şi din perspectiva avantajelor de timp şi de costuri financiare pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri. Integrarea soluţiilor de Inteligenţă Artificială în activitatea birourilor notariale ar putea aduce valoare tangibilă beneficiarilor serviciilor notariale. Mă refer aici la avantajele concrete derivate din automatizarea proceselor; la avantajele derivate din mai buna securizare a datelor şi comunicaţiilor; precum şi la avantajele rezultate din facilitarea accesului la consultaţiile notariale. În ceea ce priveşte automatizarea proceselor, capacitatea Inteligenţei Artificiale de a analiza şi interpreta cantităţi uriaşe de date permite crearea de soluţii automate pentru pregătirea documentelor notariale, cu consecinţa directă a reducerii timpilor de aşteptare şi a simplificării semnificative a procedurilor, atât pentru notari, cât şi pentru cetăţeni şi mediu de afaceri. Sub aspectul securităţii şi verificării, noile tehnologii ar putea juca un rol vital în securitatea documentelor notariale. Învăţarea automată şi utilizarea algoritmilor face posibilă detectarea oricăror nereguli sau anomalii în documente, prevenind erorile involuntare. Totodată, Inteligenţa Artificială ar putea simplifica procesul de verificare a autenticităţii documentelor prin raportarea la bazele de date oficiale şi la registrele publice. Din perspectiva consultanţei juridice, a creşterii accesibilităţii acesteia, Inteligenţa Artificială ar putea fi utilă în consilierea juridică de bază, furnizând răspunsuri rapide la întrebări comune, cu consecinţa directă a eficientizării consultaţiilor notariale în termeni de costuri financiare şi de timp.
Deşi efectele benefice ale digitalizării activităţii notariale nu pot fi puse la îndoială, consider, totuşi, ca absolut necesară punctarea câtorva aspecte care ne îndeamnă, pe noi notarii publici, la o atentă şi prudentă evaluare şi gradare a alinierii la progresul tehnologic. Un prim aspect este cel al încrederii. În relaţia de încredere cu notarul public, oamenii se bazează pe gestionarea responsabilă şi profesionistă a datelor personale şi a informaţiilor de natură privată. În contextul digitalizării, încrederea în corectitudinea şi confidenţialitatea actului notarial trebuie să fie augmentată cu încrederea în siguranţa noilor instrumente de lucru şi a reţelelor telematice. Pentru persoana care trece pragul biroului notarial, garantul fiabilităţii, credibilităţii şi securităţii noilor tehnologii este notarul. Rolului nostru consacrat de furnizori de încredere juridică i se adaugă şi cel de furnizori de încredere digitală. Discuţia trebuie făcută şi în sens invers. Încrederea în noile tehnologii - şi aici mă refer inclusiv la încrederea noastră, a notarilor publici, în instrumentele de lucru digitale - este condiţionată de siguranţa pe care acestea le oferă în ceea ce priveşte confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea sistemelor conectate. Ca furnizori de încredere juridică şi, mai nou, digitală pentru cetăţeni, mediu de afaceri şi Stat avem şi noi, la rândul nostru, nevoie de garanţii de securitate referitoare la sistemele informatice care urmează să preia o parte a activităţilor umane. Acest lucru trebuie înţeles şi tratat cu toată seriozitatea de instituţiile partenere implicate în digitalizare.
Un al doilea aspect pe care doresc să îl subliniez vizează accesul liber la tehnologie al beneficiarilor serviciilor notariale şi la capacitatea acestora de a o utiliza. Societatea are obligaţia de a respecta statutul, drepturile şi interesele legitime ale tuturor cetăţenilor, oferindu-le oportunitatea de a participa la viaţa cetăţii în condiţii de egalitate, indiferent de statutul lor social, material şi educaţional. Integrarea algoritmilor informatici în existenţa umană, generalizarea funcţionalităţii şi avantajelor instrumentelor digitale nu reprezintă privilegii, ci sunt o necesitate generală. În Uniunea Europeană, adoptarea noilor tehnologii are loc sub imperativul incluziunii tuturor membrilor societăţii. Este un imperativ la realizarea căruia profesia noastră s-a raliat prin măsuri concrete, însă îndeplinirea cu succes a rolului ce ne revine - de garanţi ai păcii sociale în societatea digitală, este posibilă doar în parteneriat cu celelalte instituţii cheie ale statului român.
Reporter: Care este stadiul digitalizării notariatului public?
Dumitru Viorel Mănescu: După cum am afirmat anterior, notariatul public a depăşit faza pionieratului în implementarea soluţiilor digitale. Reperele deja realizate ale parcursului digital al profesiei includ: înfiinţarea registrelor notariale de interes naţional; reformarea şi eficientizarea procedurilor de arhivare şi înregistrare a actelor notariale şi elaborarea noilor metodologii din sfera de competenţă a profesiei, astfel încât introducerea pe mai departe a noilor tehnologii să aibă loc pe un fundament solid; promovarea semnăturii electronice, încă din anul 2009, ca mijloc sigur de acces la informaţii confidenţiale, venind în întâmpinarea cerinţelor şi necesităţilor de securitate digitală; elaborarea programului informatic original privind evidenţa centralizată a tuturor actelor autentice instrumentate de notarii publici din România, prezentat notarilor în fază de proiect încă din anul 2012; realizarea proiectului de informatizare şi gestionare a activităţii notariale "I-NOT România", realizat în parteneriat cu Genapi Franţa, finanţat exclusiv de Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale CNARNN - INFONOT.
Entitatea din cadrul UNNPR căreia îi revine dificila misiune a implementării instrumentelor digitale în activitatea birourilor notariale este Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale CNARNN - Infonot. În paralel cu sprijinirea permanentă a activităţilor curente ale UNNPR, Centrul de Date elaborează şi implementează proiecte inovative de digitalizare a activităţilor notariale, fără a ignora specificul local în care notarii publici profesează şi fără a pierde din vedere finalitatea procesului: scopul fuziunii serviciilor notariale cu noile tehnologii este acela de a oferi societăţii servicii convenabile în termeni de costuri financiare şi de timp, fără a face rabat la principalul atribut al misiunii notarilor publici, aceea de garanţi ai siguranţei circuitului civil şi ai dreptului de proprietate.
Acţiunile întreprinse în direcţia implementării noilor tehnologii în activitatea notarială se desfăşoară în cadrul mai larg al digitalizării administraţiei publice. Notariatul român lucrează îndeaproape cu factorii instituţionali implicaţi în racordarea ţării la revoluţia tehnologică în desfăşurare - Ministerul Justiţiei, Autoritatea pentru Digitalizarea României şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.
Reporter: Cum apreciaţi colaborarea cu aceste instituţii în planul digitalizării activităţii notariale?
Dumitru Viorel Mănescu: Ne bucurăm de un real sprijin din partea Ministerului Justiţiei în configurarea şi implementarea strategiei de digitalizare a activităţii notariale. Acest proces se desfăşoară pe două paliere: o armonizare a legislaţiei cu imperativele progresului tehnologic şi realizarea unor studii de către societăţi acreditate de Autoritatea pentru Digitalizare a României, menite să ne sprijine în alegerea celor mai bune soluţii în procedura de autorizare a notarilor publici care vor desfăşura activitatea notarială electronică. Purtăm discuţii cu reprezentanţii Autorităţii pentru Digitalizarea României în vederea identificării unor soluţii pentru ca notarii publici să aibă acces la bazele de date gestionate de administraţiile publice centrale şi locale în vedere obţinerii informaţiilor necesare pentru încheierea în condiţii de maximă siguranţă a actelor şi procedurilor notariale. Informatizarea activităţii notariale este un proces etapizat, iar dezideratul nostru în materie de digitalizare este acela de a reuşi să ne interconectăm cu întreaga administraţie, astfel încât să putem reduce costurile şi timpii de răspuns la solicitările cetăţenilor, iar actul notarial dematerializat să poată fi transmis în condiţii de siguranţă către autorităţi pentru îndeplinirea tuturor procedurilor prevăzute de lege.
În contextul colaborării cu partenerii noştri instituţionali, UNNPR se poziţionează activ. Avem în vedere faptul că rolul nostru tradiţional de gardieni ai legalităţii şi securităţii juridice s-ar putea consolida în era digitală în domenii deocamdată neaccesate. Pentru aceasta este necesar ca vocea profesiei să se facă auzită şi luată în serios în parteneriatul pe care îl avem cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi cu Ministerul Justiţiei. Ca reprezentant al profesiei, UNNPR şi-a asumat această misiune.
În altă ordine de idei, ceea ce ne preocupă prioritar nu este atât bifarea "înainte de termen" a obiectivelor din strategia de digitalizare a profesiei, cât şi securizarea absolută a acestui proces pentru toţi actorii implicaţi.
Reporter: Implementarea noilor tehnologii în activitatea notarială presupune investiţii importante. Din ce surse provin resursele necesare digitalizării?
Dumitru Viorel Mănescu: Prin intermediul Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale (CNARNN) - Infonot, notarii publici şi-au asumat costurile adoptării noilor tehnologii în activitatea profesională, atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere al asigurării specialiştilor în tehnologia informaţiei, a inteligenţei umane necesare modernizării notariatului.
Reporter: Cu ce aşteptări întâmpinaţi anul 2024?
Dumitru Viorel Mănescu: Echilibru, dialog constructiv, să ştim ce vrem, dar să ne cunoaştem limitele, să facem alegerile corecte, să celebrăm reuşitele şi să le împărtăşim generoşi cu cei din jur - înainte de a fi "smart" şi de "tech", lumea în care trăim trebuie să oglindească cele mai înalte valori umane, oglindind-ne pe fiecare în parte şi pe toţi laolaltă. Doar astfel Inteligenţa Umană va deţine primatul în faţa Inteligentei Artificiale.
Reporter: Vă mulţumim!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
