SUPLIMENT DIKE "Cea mai mare criză din ultimii ani a marcat începutul unui reviriment al activităţii noastre"

Reporter: În ultimii ani am traversat mai multe crize suprapuse. Care consideraţi că a fost cel mai greu moment?

Alexandra Ianul: Cu siguranţă cel mai greu moment a fost cel al pandemiei. În cazul nostru, greutăţile au fost dublate şi de soarta creditaţilor în franci elveţieni care, în anul 2020, aşteptau un verdict din partea Parlamentului şi apoi a Curţii Constituţionale. Din fericire, şi noi şi ei am trecut cu bine peste acel moment. Legea 52/2020 care permite acum reechilibrarea contractelor în moneda străină a fost promulgată şi apoi validată de către Curtea Constituţională. Până la urmă cea mai mare criză din ultimii ani a marcat şi începutul unui reviriment al activităţii noastre, care acum se traduce în victorii extraordinare pentru clienţi.

Reporter: Cât de afectată este activitatea caselor de avocatură după "furtuna" din ultimii trei ani?

Alexandra Ianul: Toate profesiile sau întreprinderile au fost afectate, însă cei care construiseră deja o bază solidă, ca spre exemplu o relaţie avocat-client bazată pe încredere, nu numai că au supravieţuit, dar au şi înflorit. Eu nu cred în succesul "peste noapte". Am 20 de ani de profesie, iar Cabinetul pe care îl conduc tocmai ce a împlinit 10 ani. Creşterea organică este esenţială şi asigură supravieţuirea indiferent de "condiţiile meteo".

Reporter: Digitalizarea în justiţie este un succes?

Alexandra Ianul: Cu siguranţă ne face viaţa mult mai uşoară. Când gestionezi peste câteva sute de litigii lunar, este esenţial să ai un acces rapid la informaţie şi să poţi comunica cu instanţele de judecată de aşa manieră încât să menţii calitatea actului de reprezentare. Sunt convinsă că şi pentru sistemul judiciar această digitalizare vine ca o uşurare, un ajutor esenţial în desfăşurarea activităţii care este extrem de dificilă şi voluminoasă. Însă trebuie să subliniez un aspect extrem de important: digitalizarea nu este totul. Aceasta nu poate compensa lipsa de resursă umană la nivelul sistemului judiciar. Este binecunoscut faptul că există o nevoie suplimentară imensă de magistraţi iar acest minus actual al sistemului judiciar afectează calitatea actului de justiţie şi creează nemulţumire şi frustrare atât în rândul magistraţilor cât şi al justiţiabililor. Durata proceselor este inacceptabil de lungă, iar timpul alocat studiului cauzelor este inevitabil redus, ceea ce poate conduce la erori judiciare care pot sau nu pot fi remediate. Toate aceste fenomene slăbesc încrederea în actul de justiţie.

Reporter: Ce strategie a abordat casa dumneavoastră de avocatură în anul 2023?

Alexandra Ianul: Strategia mea nu s-a rezumat niciodată la un singur an, obiectivele mele profesionale au fost întotdeauna stabilite pe termen lung şi orientate către o creştere constantă a activităţii, dar şi o dezvoltare a ariilor de practică. Anul 2023 a marcat trecerea unui nou examen de maturitate şi în alte domenii. Bineînţeles, activitatea ce vizează contractele de credit încheiate de către consumatori reprezintă o parte semnificativă a activităţii noastre, însă nu este unică. În ultimii ani am reprezentat societăţi comerciale cu capital românesc în litigii extrem de complexe, litigii pe care de altfel le-am şi câştigat, şi am creat şi pe acest nou segment acelaşi tip de relaţie de încredere şi calitate. Revenind la întrebare, ţin foarte mult la calitatea serviciilor pe care le oferim şi de aceea, în momentul în care iau un client nou, mă asigur că îi pot oferi nivelul serviciilor juridice la care se aşteaptă.

Reporter: Care a fost momentul de maximă satisfacţie anul trecut şi ce v-a dezamăgit cel mai mult?

Alexandra Ianul: Cum spuneam şi mai sus, satisfacţia mea maximă este aceea că, împreună cu echipa mea, am ajuns la un nivel de maturitate profesională fantastic, iar răspunsul clienţilor noştri este extrem de pozitiv. Până la urmă vocea acestora este cea mai importantă. Este o satisfacţie imensă să ştii că ai reuşit să schimbi cursul istoriei şi că activitatea ta a îmbunătăţit viaţa a mii de familii. În prezent avem o rată de succes de peste 95%, un rezultat magnific. Dezamăgitori sunt cei 5% pentru care încă ne luptăm, iar aici mă refer la un anumit tip de soluţii de reechilibrare care, din punctul meu de vedere, încalcă flagrant legea şi deciziile Curţii Constituţionale. Din păcate, deşi legea este clară şi victoriile consumatorilor numeroase, există încă un "război" ideologic pe marginea acestui act normativ. Îmi pare rău că încă există victime în rândul consumatorilor, este complet nedrept. Dezamăgitor este şi contextul în care ne desfăşurăm activitatea. Anul trecut a fost marcat luni de zile de proteste ale magistraţilor care au perturbat semnificativ activitatea noastră dar şi pe cea a clienţilor noştri, aici refe- rindu-mă în special la societăţile comerciale. Înţeleg, cum spuneam, şi mai sus problemele sistemului judiciar şi sunt de acord că este necesară o intervenţie urgentă, însă, realmente prin întârzierea judecării cauzelor ţinem în loc economia, ca să mă exprim într-un limbaj simplu.

Întârzierea judecării cauzelor a creat, în anumite situaţii, prejudicii ireparabile, iar noi, ca avocaţi, nu putem decât să asistăm neputincioşi la acest fenomen.

Reporter: La ce vă referiţi când spuneţi "război ideologic"? Legea 52/2020 este în vigoare de patru ani; încă se pierde în instanţă?

Alexandra Ianul: După cum bine ştim cu toţii, ulterior crizei financiare din anul 2008, a urmat o mişcare consumatoristă puternică la nivel European, mai ales în materia contractelor de credit în valută, urmând un adevărat război juridic care a ajuns până la cele mai înalte culmi: CJUE, CEDO etc.

Evident că industria bancară s-a opus, iar lupta între profesionist şi consumator nu este niciodată una egală. În anul 2016 iniţiativa legislativă denumită "Legea dării în plată" a iscat o controversă fără precedent, iar "războiul" s-a dus pe numeroase fronturi: Parlament, Curtea Constituţională, Instanţele judecătoreşti, media, universităţi etc., iar efortul depus de sistemul bancar pentru a discredita această lege a fost unul fără precedent. În prima etapă a funcţionat, iar legea ajunsese să fie anihilată pe cale jurisprudenţială. În anii 2020 şi 2021, consumatorii însă au înregistrat o victorie decisivă prin adoptarea legii 52/2020 şi prin validarea acesteia de către Curtea Constituţională.

Părea că cele câteva sute de decizii clarificatoare ale CCR vor fi suficiente pentru ca lucrurile să intre în normal, iar consumatorii să aibă siguranţa unor decizii unitare. Dar nu a fost aşa. Şi a urmat o nouă bătălie în faţa instanţelor de judecată, aceleaşi care anterior modificării actului normativ respingeau toate cererile consumatorilor. Imaginaţi-vă cât de grea a fost acceptarea faptului că acum există o lege care contrazice întregul tău raţionament anterior şi te "forţează" să recunoşti instituţia impreviziunii şi să reechilibrezi sau să încetezi un contract. Sistemul bancar a continuat cu maximă creativitate lupta în instanţe, urmând bătălii juridice pe care, în final, le-am câştigat în majoritate. Cei 5% la care mă refeream mai sus nu sunt de fapt dosare/cauze pierdute per se, dar dacă stai să te uiţi ce soluţii de adaptare ale contractelor de credit se dau în anumite regiuni ale ţării, poţi considera că ai pierdut procesul, este acelaşi lucru.

Reporter: Care sunt soluţiile de reechilibrare pe care obţineţi cel mai des soluţii corecte?

Alexandra Ianul: Practica majoritară este de a stabiliza cursul la pragul maxim al impreviziunii, respectiv o creştere de 52,6%, aşa cum prevede legea. Dacă mă întrebi, este cea mai simplă rezolvare la o problemă foarte complicată. Cursul rezultat nu este unul rău pentru clienţi şi se traduce într-o reducere şi la nivel de rată şi la nivel de sold de 30%. Avem, însă, numeroase decizii şi cu cursuri inferioare acestui prag, spre exemplu curs istoric la care se adaugă o marjă de 20% până la finalul contractului. Din punctul meu de vedere, aceasta este soluţia corectă, ţinând cont că peste jumătate din perioada contractuală clientul a suportat peste 100% din riscul valutar.

Cele mai proaste soluţii sunt soluţiile de reechilibrare care depăşesc pragul legal al impreviziunii de 52,6%. Pe lângă faptul că acestea încalcă legea, încalcă şi o logică juridică de bază. Din fericire, acestea sunt rare şi reprezintă cei 5% de care vorbeam. Ca să mă fac şi mai clară, dacă legea prevede că, odată depăşit pragul de 52,6% de creştere valutară contractul este în impreviziune, cum poate o soluţie de reechilibrare care depăşeşte acest prag să fie una corectă şi legală? Oricum, chiar şi aşa rezultatele obţinute sunt fantastice.

Reporter: Cu ce speranţe începeţi anul 2024?

Alexandra Ianul: Din perspectivă personală am credinţa, nu speranţa, că anul 2024 va marca o nouă etapă de dezvoltare a Cabinetului pe care îl conduc. Din perspectivă generală, am speranţa că se vor îmbunătăţi problemele cu care se confruntă sistemul judiciar şi implicit şi noi. Sper la decizii bune, legale, întemeiate şi motivate. Sper, de asemenea, la o unificare a practicii în materia dării în plată şi a reechilibrărilor, care să ţină de cont de litera şi de spiritul legii.

Reporter: Vă mulţumim!